After 2

Capitolul 144.

Alarma îmi sună, iar Harry mârâie la auzul zgomotului enervant.

”Tess..” Scâncește, întorcându-se și acoperindu-și fața cu perna.

Am închis-o rapid, ieșind din pat, pregătindu-mă ca să mă întorc la Vance. Când ies din duș îmi înfășor un prosop în jurul corpului meu ud, mergând spre bucătărie ca să îmi fac niște cafea. Sunt cam emoționată să o revăd pe Kimberly, nu știu ce reacție va avea când o să afle că eu și Harry ne-am împăcat. Ea nu prea judecă de fel, dar eu nu știu cum aș reacționa dacă ea ar fi trecut prin același lucru cu Christian. Nu știe toate detaliile, dar știe că sunt destul de rele încât i le-am ascuns.

De asemenea, nu aștept să-l revăd pe Trevor, într-un fel ba da, pentru că e foarte drăguț și ne înțelegem minunat dar cred că nu va fi prea încântat de faptul că sunt din nou luată. Sincer, am fost mereu luată încă din ziua în care m-a cunoscut. Cu ceașca de cafea din care ieșea aburi, am mers spre fereastra din sufragerie. Zăpada începe să cadă, îmi doresc să nu mai ningă atât. Nu-mi place să merg la muncă prin zăpadă, pentru că trebuie să o iau pe drumul liber în majoritatea drumului meu înspre Vance.

”Neața.” Vocea lui Harry mă sperie.

”Neața.” Am zâmbit, luând o altă înghițitură din cafea.

”N-ar trebui să dormi?” L-am întrebat în timp ce își șterge ochii somnoroși.

”Tu n-ar trebui să fii deja îmbrăcată?” Contraatacă.

Am zâmbit trecând de el ca să merg în dormitor și să mă îmbrac, el îmi prinde prosopul și mi-l trage jos, iar eu urlu și fug în dormitor. Îi aud pașii în spatele meu și închid ușa. Dumnezeu știe ce se va întâmpla dacă îl las înăuntru. Corpul mi se aprinde doar la gândul ăsta, dar nu am tim pentru asta acum, trebuie să mă pregătesc.

”Frumos, foarte matur!” Spune prin ușă.

”N-am vrut niciodată să fiu matură.” Am zâmbit mergând spre dulap.

M-am decis să port o fustă lungă și neagră și o bluză roșie, nu e cea mai măgulitoare vestimentație de-a mea, dar e prima mea zi înapoi și ninge.

După ce îmi aplic un machiaj luminos privindu-mă în oglinda lungă din dulap, tot ce mai îmi rămâne de făcut e părul. Când deschid ușa, Harry nu mai e de găsit. Îmi usc repede părul, înainte să mi-l prind într-un coc.

”Harry?” Îmi iau poșeta și telefonul.

Nici un răspuns. Unde e? Inima-mi începe să bată mai tare, în timp ce merg prin apartament ca să-l caut. Ușa se deschide și intră, acoperit de zăpadă.

”Unde-ai fost? Începeam să mă îngrijorez.”

”De ce?” Întreabă.

”Nu știu, poate erai rănit sa ceva?” Par ridicolă.

”Îți porneam mașina ca să se mai încălzească când o să ajungi tu la ea.” Dă din umeri, dându-și jos cizmele ude, lăsând niște noroi pe podea.

”Pe bune?” Nu-mi pot ascunde surprinderea.

”Mdea..”

”Cine ești?” Râd.

”Nu începe rahatu' ăsta sau o să mă duc înapoi și o să-ți tai cauciucurile.” Spune.

Mi-am dat ochii peste cap, râzând la amenințarea sa. ”Ei bine, mulțumesc, nu-mi place să conduc prin zăpadă deci cel puțin în mașină va fi călduros.” Zâmbesc.

”T-Te pot conduce?” Ochii săi îi întâlnesc pe-ai mei.

Acum chiar că nu mai știu cine e. A fost politicos în majoritatea timpului ieri și acum îmi încălzește mașina și se oferă să mă conducă la muncă și nu mă face să menționez și felul în care a râs așa de tare noaptea trecută încât ochii îi străluceau de umezi ce i-au fost. Sincer, chiar arată bine când râde.