Capitolul 8

44 2 0
                                    

Fara sa ma intorc cu fata la el, raspund fara interes:

-Yashiro a plecat de foarte mult timp de langa noi si a facut lucruri groaznice. Daca l-as vedea, informatia pe care am primit-o recent n-ar fi fost nici primul si nici ultimul lucru pe care i l-as fi spus.

Ma uit la ceas si deja este opt jumatate, iar eu imi perd din nou timpul, cu alte chestii nefolositoare. Ma ocup de el mai tarziu. Plec fara sa mai spun nimic dar fara sa realizez ma trezesc cu mana lui in jurul gatului meu tinandu-ma strans. Incep sa respir greu si incerc sa ma eliberez.

-Daca afla cineva de intalnirea asta, s-ar putea sa-ti petreci restul zilelor gandindu-te cum ar fi fost sa ai parte de o moarte normala, nu de una in chinuri.

Ma imping in picioare si ma dau peste cap, simtindu-se lejer cum a slabit stramsoarea, apoi ajung in spatele lui si scot sabia de la spate punandui-o la gat.

-Iar tu nu ma ameninta pentru ca nu o sa iasa frumos. Si sa nu mai incerci sa ma sperii cu tortura, pentru ca nu imi este frica.

Incepe sa rada ca un psihopat, ceea ce ma speria putin. Apas putin pe sabie pana cand vad cateva picaturi de sange curgand.

-Mai adanc de atat nu poti?

Ii iau nervoasa sabia de la gat si sar de pe spatele lui. Imi pun sabia in spate inapoi in suport si continui drumul spre academie. Sper sa nu se intample ceva rau ca am intarziat. Sar gardul din fata gangului si fara sa vreau ma impedic de picioarele cuiva. Ma prinde inainte sa cad si ma echilibrez pe picioarele mele.

-Kabuto.

-Ce faceai acolo?

-Nimic rau. Imi pare rau dar trebuie sa plec, am intarziat la academie.

-As venii, dar am ceva de rezolvat. Ne vedem mai tarziu.

Plecam fiecare in directia lui si maresc pasul. Tipul de pe gang era ciudat si inca nu pot intelege de unde imi stia numele. Poate este vreun jounin de la academie si a vazut listele cu noii elevi, dar ceea ce ma face sa ma indoiesc de asta este faptul ca m-a amenintat. Nu ca mi-ar fi frica, doar ca vreau mai intai sa descopar singura despre ce e vorba abia apoi sa actionez, iar asta o sa-mi ia ceva timp.
 Intru pe poarta ai mai verific inca o data ceasul. 8:39. Am intarziat aproape zece minute, ceea ce nu e rau. Inainte sa urc scarile de la intrare, observ un copilas care era pe jos langa un gard, tremurand, iar patru baieti in jurul sau razand. Imi schimb directia spre ei, fara sa observe.

-Ce faceti aici?

Doi se uita la mine si zambesc ciudat.

-Baieti, imi retrag cuvintele, Konoha nu este un oras plin de prosti, mai sunt si fete frumoase pe aici.

Ma stramb, chiar daca nu se vedea din cauza mastii si fara sa ii bag in seama ma strecor langa copil. Ii intind mana sa se ridice si o prinde.

-Ce crezi ca faci?

Il ignor, iar baietelul se ridica, tinandu-ma strans de mana.Unul dintre ei se pune in fata mea si ma opresc. Ma aplec spre urechea copilului:

-Fugi spre casa.

Incepe sa alerge foarte repede iar eu trec pe langa baiat fara sa-l bag in seama, asta pana cand imi apuca bratul si ma intoarce fortat.

-Unde crezi ca pleci asa de repede?

-Ce aveati cu copilul?

-Asta nu e treaba ta.

Miscarile unui alt baiat imi atrag atentia. Isi scoate mana de la spate unde avea intre degete trei shurikenuri si fara sa astepte le arunca rapid spre mine. Scot repede sabia din suport si cu o simpla miscare a mainii le opresc, apoi fara sa realizez sunt pusa la pamant.

-Te-ai jucat cu focul, iar acum te vei arde.

Inchid ochii incercand sa gasesc o metoda. Stiu.

-Tehnica uciderii silentioase, spun in soapta.

Deschid ochii si nu vad decat ceata in jurul meu. Inca simt greutatea baiatului peste mine, dar il lovesc cu genunchiul si tipa. Ma ridic si ma ascund dupa o statuie, urmarindu-i cum incearca sa inteleaga ce se intampla. Cel care m-a atacat cu shurikenul este putin mai departe fata de ceilalti, iar asta af fii momentul perfect sa atac. In linsite imi scot kunaiul si sar pe spatele lui, apoi i-l infing in spate, urmand apoi un tipat si incepe sa se zbata. Ma dau jos iar el cade la pamant, tremurand.
Ceata nu-si mai face efectul si de deformeaza incet incet, vizibilitatea fiind aproape ca inainte.



New Team I - FinalizataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum