New Team I - Finalizata

Capitolul 44

Ma opresc in fata unui bazin unde se afla o fata, care avea pe maini si picioare solzi. Ma inspaimanta. Astia doi chiar sunt nebuni.
Barbatul se pune in fata mea intr-un mod  superior cu mainile in san.

-Fa asta si lordul iti promite revederea ta cu parintii pentru cateva minute.

Ma opresc brusc din respirat si ma uit la el. Spunea adevarul sau doar mintea? Ei bine urmeaza sa aflam.

-Unde e?

-Prima usa la drapta.

Ies repede din incaperea cu acele tuburi si merg in camera  pe care mi- indicat-o. Daca nici de data asta nu imi va arata parintii, atunci voi avea grija sa piarda tot ce au aici.
Kabuto statea in patul din camera lui cel mai probabil si era transpirat. Respira cam greu si nu se misca. Merg langa el, privindu-l cu dezgust.
Imi unesc mainile si inchid ochii rostind cuvintele potrivite pentru aceasta tehnica. Simteam conexiunea dura intre Kabuto si venin, dar o rup. Corpul lui este acum imun pentru venin, sper ca e fericit. Deschid ochii si il vad respirand regulat din nou si parca bucuros ca se putea misca. Voiam sa ies din camera dar imediat ma simt pusa la pamant. Ma lovesc cu capul de podea iar Kabuto statea deasupra mea, cu mainile stranse in jurul gatului.

-Tu esti constienta ce ai facut? Daca muream stii ce se intampla?, spune cu o calmitate falsa.

-Nu stiu. Dar putem sa aflam, rad.

Imi pun si eu mainile peste ale lui incercand sa le indepartez dar nu reuseam. Totusi il lovesc cu genunchiul in stomac si slabeste stransoarea, apoi cade intr-o parte scuipand sange.
In spatele meu mai simteam pe cineva si ma intorc brusc atacandu-l, dar imi prinde mainile pe care le tinea strans. Persoana asta avea cateva bandaje pe fata si arata ciudat. Ma speria. Voiam sa il lovesc cu piciorul dar se fereste, si cat ai clipii ajunge in spatele meu cu un kunai.

-Daca vrei sa iti vezi parintii stai cuminte.

Vocea era a lui Orochimaru. Ce naiba?

-Chiar daca nu arata ca el, este lordul, asa ca ai grija cum vorbesti, spune Kabuto apoi tuseste.

Voiam sa scap dar ma tine si mai stranz si imi apasa kunaiul pe gat, simtind sangele curgand iar eu incep sa rad.

-Limbajul meu ar trebuie sa fie ultimul lucru care sa va deranjeze.

-Continui sa fii obraznica, atunci platesti, continua printre tusituri.

-Las-o Kabuto.

Imi da drumul si astept s-o ia inainte. Deschide usa si ajungem imediat in sala cea mare, unde erau acei stalpi inalti si multi. Orochimaru vine langa mine si imi ia palma in mainile sale. Se apropie cu gura de ea si simt o intepatura de dinte in degetul meu, dar nu spun nimic. Dupa ce mi-a curs ceva sange, se musca si el de deget si isi pune rana peste rana mea, apoi inchide ochii. Eu dintr-o data ma trezesc undeva intr-un log vag si mare. Era ca un fundal de tablou intr-o singura culoare. Ma uit in jur si nu vad absolut nimic, decat putin ceata. Dintr-o data aud sunetele unor copilasi si vin alergand spre mine. Unul tinea o jucarie de plus in mana iar celalalt il fugarea. Ajung langa mine si se rotesc unul dupa celalalt in jurul meu, iar asta ma facea sa fiu mai confuza decat oricand. Ridic privirea spre o silueta care tipa din indepartare cu o voce destul  de familiara.

-Sahaya! Katsuo! Nu mai aler-

Cand femeia ajunge in fata mea raman impietrita si aproape ca nu mai stiam cum sa respir. Incep sa tremur incontrolabil si ochii mi simteam de parca urmau sa explodeze din cauza valurilor de lacrimi ce urmau sa-mi cada. Ma apropii incet de ea, parand la fel de socata si zambesc incet. Cu atat ma apropiam mai mult cu atat ma simteam mai bine, ma simteam de parca sunt acasa. Ajung langa ea si ridica mana incet, eu urmarindu-i fiecare pas pe care il facea. Isi pune palma pe obrazul meu si incepe si ea sa planga.

-Myuri?

Da, ea era. Era femeia care ma nascuse.

-Mama, spun in soapta si o iau strans in brate.

Ea ma strange la fel de tare si incepe sa-mi magaie parul.

-Cum ai ajuns aici?

Ma uit din nou la ea si ma simt de parca visez. De noi se apropie si nimeni altul decat tata, care face o fata mai socata decat a mamei. Se uita la ea confuz.

-E cumva..

-Da. Ea este. Fiica noastra.