Asha

53

      Ies din baie urmată de Ash și zâmbesc ca o idioată. Am făcut din nou ceea ce facem de obicei. Ne certăm, ne împăcăm și facem sex pentru că ne iubim. Sunt conștientă că nu este bine. Că ar trebui să îl las să vadă că nu poate obține mereu ceea ce vrea, dar nu pot. Nu pot să stau departe de el. Îl iubesc prea mult. Prea mult ca să fac una ca asta.
Îl prind de mână și îi zâmbesc.

―  Cum a fost? Mă întreabă zâmbind când intrăm înapoi la petrecere.

―  Nu îmi vine să cred că am făcut așa ceva în baia fostului meu liceu! Spun eu.

―  Mă bucur că ți-a plăcut, chicotește.

―  Te iubesc! Spun.

―  Și eu te iubesc! Zice și își înfășoară mâna în jurul taliei mele.

      Analizez întreaga sală, iar privirea mi se oprește pe o masă plină cu băuturi.
Mă îndrept grăbită către ea și înșfac un pahar de wisky.

―  Parcă tu conduceai azi, mă ceartă Ash.

―  La naiba cu condusul! Vreau să mă distrez puțin.

―  Parcă tu nu te distrai, se văicărește din nou.

— Am voie măcar azi tati?  Îl întreb mimând o voce de copil și văd cum chipul i se modifică la auzul cuvântului „tati". Se înroșește și tace în sfârșit lăsându-mă să îmi termin băutura.

      Așa este. Eu nu mă distrez. Dar astăzi simt nevoia de așa ceva. De fapt, încă de când Ash a apărut în viața mea, mă simt mai... diferit. Mai rebelă și mai sigură pe mine. Probabil e influența caracterului său libertin sau poate e faptul că sunt mai matură. Dar pentru prima dată în nouăsprezece ani, Atlanta Simons se va distra de-adevăratelea.

Îl apuc pe Ash de mână și ne așezăm în fața ceasului amenajat ce indică că mai sunt zece secunde până la noul an.

―  Zece! Spun toți la unison.

―  Nouă, opt, șapte, șase...

―  Cinci, patru... se alătură și Ash care îmi zâmbește.

―  Trei, doi.

―  Unu! La mulți ani! Țipăm cu toții, iar eu îl prind pe Ash de guler și încep să îl sărut cu foc.

      Acum că îl sărut, simt că acest an va fi unul bun și sper din tot sufletul că vom fi încă împreună până la final.

                                                                        ***

      Simt cum cele șase pahare de tequila băute mi-au ajuns și la ultima celulă a creierului meu.
Dansez de una singură și râd haotic când îl privesc pe Ash care mă țintuiește cu privirea.

― Dansează cu miiine iubitulee! Țip în gura mare ignorând oamenii din jurul meu.

― Atlanta! Încetează! Uită-te la tine, ești beată!

―  Uu Ashton Collin Brown se dă mare din nouuu. Fac încercând să îl sperii.

― Poftim? De unde dracu' îmi știi prenumele acela?

―  Ce contează Ash?! Distrează-te cu mine!

―  Nu! Te duc acasă! Spune și mă apucă de mână, dar mă smucesc.

―  Nu ești șeful meu! Protestez eu.

―  Dumnezeule, Atlanta! Răsună vocea subțire a Georgiei.

―  Heeeei.

―  Ești beată? Mă întreabă.

―  Nu, mint eu.

―  E mangă, face Ash, iar eu îl plesnesc în glumă peste braț.

―  Asta e o noutate. Face Georgia. Nu am văzut-o niciodată să bea, darămite să fie beată.

―  Mda. Nici eu, minte Ash. Oricum ar fi cazul să plecăm, face și se freacă pe ceafă.

Georgia încuviințează și mă strânge în brațe după carr pleacă.

―  Nu merg nicăieri! Mă revolt eu.

―  Ba da, mergi! Zice și mă ia prin surprindere ridicându-mă pe umărul său.

Mă zbat cât pot de tare și îl lovesc cu pumnii și picioarele însă fără folos.

―  Unde mă duci? Țip eu. Nici nu am apucat să îi revăd pe toți.

―  Poate, dacă nu ai fi băut atât, acun erai cu ei. Nu te mai puteam lăsa acolo în stadiul ăsta.

Mă încrunt și îi dau un pumn în spate.

―  Te pot scăpa în orice moment! Mă amenință el, iar eu oftez înfrântă.

      Când ieșim, ajungem la mașină și Ash mă așează pe bancheta din spate, iar el se așează în locul șoferului.

―  Tu nu ai băut? Întreb curioasă când pornește motorul.

―  Nu, spune rece.

―  Oau, fac eu.

     După aproximativ zece, nu, cinci, la naiba! Habar nu am cât e ceasul! Dar după vreo zece minute, simt mâinile puterince ale lui Ash încolăcindu-se sub picioarele mele și ridicându-mă la pieptul său.

      Mă simt atât de slăbită și deja încep să am o migrenă.
Aud tenișii lui Ash avansând zgomotos pe podea, până deschide ușa dormitorului și mă aruncă direct în pat.

                                                                           Ash

      Să-mi bag! E frumoasă chiar și când e beată și răvășită.
Încă nu îmi vine să cred că s-a îmbătat, dar când mă gândesc că am trecut în noul an sărutându-mă cu ea, un zâmbet idiot îmi apare pe față.
O descalț încet și îi scot rochia, dar nu înainte să mă mai holbez câteva secunde la trupul său bine sculptat.

Ne-am tras-o în baia fostului ei liceu!  Îmi reamintește subconștientul, iar eu chicotesc ca un idiot.

―  Ash.. mi-e rău. Spune când încerc să o îmbrac cu tricoul meu.

―  Cum dracu'? Deja ești mahmură?! Mă mir eu.

      O văd cum își schimbă culoarea feței și fruntea i se încrețește.
Îmi împleticesc picioarele și scot din dulap hanoracul meu negru preferat.
Îl împăturesc cât să creez o formă de cupă și i-l așez în fața ei.

―  Dă totul afară iubito, spun încercând în același timp să îi țin și părul.

      Geme și începe să vomite făcându-mă aproape să vărs o lacrimă din cauză că o las să facă asta cu hanoracul meu.
Se retrage și se șterge la gură după care se trântește în pat.
Până și în asemenea ipostaze e frumoasă.

― Sunt atât de obosită. Spune într-un final.

―  Și eu iubito, și eu, dspun și sting veioza după care mă apropii de Atlanta și o strâng la pieptul meu.

      O mângâi încet pe cap și o aud cum respiră ca un copil extenuat ce e.
Acum am realizat... Atlanta e doar un copil. Un copil inocent și nevinovat, dar cu siguranță o să fac tot posibilul să am grijă de ea.
O sărut ușor pe frunte și îi șoptesc:

― Te iubesc...