Gabriel povestește cu Norro
G:- Norro, imi e frica! Daca il va lua pe Adrien de langa mine asa cum a luat-o si pe Emilie?
NR:- Asta e doar responsabilitatea ta, Gabriel!
Norro intră în sacoul meu. Nathalie intrase la fel de serioasă ca întotdeauna în biroul meu.
N:- Domnule Agreste, o domnișoară isi doreste sa va vada!
G:- Spune-i sa intre!
În casa mea intră atunci o domniță cu ochii azurii pe care am mai vazut-o undeva...
M:- Bună, domnule Agreste! As dori sa il vad pe Adrien. Sunt in aceeasi clasa cu el.
G:- Hmm...te-am mai vazut undeva...
M:- Da...am fost in spital cu el...
G:- Ah, da! Cred ca nu e nici o problemă dacă vii sa il vezi. Te va conduce Nathalie.
Marinette povestește
Urc scările casei si raman fascinată de frumusețea acesteia. Cine ar fi crezut ca doua non-culori se pot împleti atat de frumos încât să dea un asemenea efect? Ajung in camera lui Adrien.
N:- Poti rămâne aici.
Asistenta domnului Agreste pleacă. Sunt uimită ca m-a lăsat să trec asa usor. Domnul Agreste...am auzit ca e foarte rece si crud. Important e ca am trecut. Adrien e legat la multe aparate si doarme. E foarte drăguț cand doarme. Nu se compara cu Motanul meu, dar nu pot nega ca e drăguț. Tikki iese rapid din gentuta.
T:- Ce usor ai intrat!
M:-Stiu, nu ma asteptam. Tikki, imi pare atat de rau pentru ce a pățit din cauza mea...
Atunci, Tikki intră în gentuta. Adrien deschise ochii.
A:- Mari...Marinette...
M:- Adrien! Esti bine?
A:- Cred că da. Dar tu? Aveam atat de mare nevoie sa te vad, mai mare decât toate aparatele astea. Esti Bine? Ai pățit ceva? Ai fost rănită?
M:- De ce iti faci griji pentru mine chiar si din starea îngrozitoare in care esti? De ce imi faci asta? De ce ai sărit în fața mașinii pentru mine? Adrien, nu trebuia sa faci asta! Nu merit! Sunt o toanta, ești în starea asta din cauza mea.
A:- Nu, Marinette, eu sunt cel vinovat! Eu am sărit în fața mașinii. Eu sunt cel care a pășit de bunăvoie pe drumul ce il putea duce la moarte. Nu ai nici o vina. Ma bucur enorm ca esti langa mine. Acum, vezi ca sunt bine, nu trebuie sa iti mai faci griji pentru mine.
Imi ia mana si o prinde in a lui, cu toate că avea prins pe deget aparatul pentru monitorizarea oxigenului.
A:- Te rog să nu ma mai pui niciodată în situația asta si sa stii ca cea mai importanta fata din viata mea esti tu! Esti cea mai bună prietena, te rog ai grija de tine!
M:- Bine...voi incerca...
Vreau sa plec, dar el ma strânge de mana puternic.
A:- Stai cu mine macar până adorm.
M:- Adrien...trebuie să ajung acasă...ai mei nu stiu nimic...
A:- Te rog!
Oh, nu privirea de cățeluș plouat! Nu!!!!
M:- Of, bine!
El imi zâmbește și închide ochii.
Povestește Gabriel
Mi-e atat de frica ca Adrien să nu pățească ceva! Mi-e frică ca tata il va lua de langa mine! Mi-e frică de ce transformare si ce lupta se va da în saracul meu fiu de îndată ce ajunge pe mâinile lui tata. Nu! N-am sa permit! De ce trebuie sa fie un Agreste? De ce suntem descendentii lui? De ce nu putem scapa de sângele ce ne curge prin vene? De ce, de ce, de ce?
Marinette povestește
Adrien a adormit din nou. Plec de langa el. Cobor in graba scările, iar jos e domnul Agreste.
G:- Domnișoară, putem vorbi intre patru ochi?
Sunt socata de chestia asta, dar il urmez pe domnul Agreste in birou.
A:- Iti place de băiatul meu?
M:- Ce? Nu... e doar un prieten bun...
G:- Asta inseamna ca in inima ta e deja un alt băiat...
M:- Cam asa ceva...Da...
G:- De ce crezi ca băiatul meu a sărit în fața mașinii ca sa te apere? El tine la tine mai mult decât la propria lui viata. As vrea sa te rog in numele lui, nu-l mai obliga sa faca asta! Ma gândesc că îl consideri un prieten, un frate mai mare. Atunci, te rog, ai grija sa nu mai facă asta niciodată. Nu ma simt in stare sa mai suport asta a doua oara, si cred ca nici el.
M:- Am inteles, domnule Agreste. Nu inteleg totusi de ce mă place. Sunt atât de împiedicată si de aiurită!
A:- Poate ca si lui ii place la tine ceea ce ii place si acelui băiat îndrăgostit de tine. Esti frumoasa si ai o inima mare. Probabil ca asta a vazut si el la tine. Si nu stiu ce fel de fată cauta el. E foarte inchis, nu îi prea stiu gusturile, desi incerc sa le aflu cu orice ocazie.
M:- Multumesc, domnule! Acum, chiar trebuie sa Plec! Părinții mei ma asteapta.
A:- La revedere, domnisoara!
Plec înspre casa. Sunt socata de tot ce s-a întâmplat în casă Agreste. ADRIEN MA PLACE! De asta a sărit în fața mașinii pentru mine, punând viata mea mai presus de viata lui. Ce fraiera am fost! Cum de nu mi-am dat seama? Problema cea mai mare e ca inima mea e deja a lui Motan Noir. Nu am cum sa o împart intre doi băieți. Nu simt nimic pentru Adrien, totusi, am de gand sa ii respect ideea de a ma place. Poate ca se păcălește pe el, ca nu ma place in adevarat. Of, Motănel, unde esti de atata timp? Nu te-am văzut de atata timp, incep sa ma îngrijorez. Sper din tot sufletul ca esti bine. Nici un akumatizat...super ciudat... De o saptamana nici un om supărat in tot Parisul?! Sau poate Hawk Moth are niște probleme?! Nu stiu ce sa zic...
Atunci, se aude o bubuitură.
M:- Tikki, transformarea!
Maestrul Fu se gândește că trebuie iar sa spuna acea incantatie
MF:- Wayzz, trebuie neaparat să ajungă și Motan Noir in lupta! De ce nu ma lasi sa merg sa il ajut?
W:- Stăpâne, nu e bine asa! Adrien l-a convins pe tatăl său ca nu e Motan Noir. Dacă tatăl lui se detransforma in timpul luptei si merge în camera lui si sesizează ca nu e acolo, va fi speriat ca a fost răpit sau il va bănui din nou ca e Motan Noir, cel mai probabil a doua variantă. Nu putem face asta! Nu putem risca! Buburuza va trebui să se descurce singura, iar daca talismanul ii va arata ca trebuie sa vina la noi, o vom ajuta!
Marinette lupta cu akumatizatul
Motănel, unde esti? Am nevoie mare de tine!
Ce credeți? Va aparea sau nu până la urmă Motan Noir in lupta?
P.S. Va place cartea mea?
CITEȘTI
Miraculous: The Secret behind The Mask
FanfictionEl: un blond cu ochi de jad, aflat la granița dintre cunoastere si maturizare, cu un trecut dramatic in spate. Ea: O bluenetta cu ochii azurii, mereu veselă și curajoasă. Ea: Ma iubesti? El:- Cat lumea întreaga! Ea:- Atunci de ce esti asa introvert...