Adrien povestește
Este miezul nopții, iar eu inca nu dorm. Sunt in pat. Clopotele incep sa bată. Mai sunt doar câteva secunde până când voi redeveni bolnav. Mana imi e aproape vindecată, dar imi e groaza de picior si de rana de la cap. Deodată, incep sa ma simt ciudat. Piciorul ma fulgeră îngrozitor. Scot un geamăt. Capul...simt ca înnebunesc. Ma dor mai tare ca niciodata. Dar, deodată, vad o lucire in camera mea. Plagg era langa mine, dar cel care lucea era miraculosul. Lumina ajunse deasupra capului și imi vindeca rana. Rănile de pe piept erau de asemenea vindecate. Ma gândeam ce bine ar fi dacă aș scapa de câteva răni. Însă, raman doar cu rana de la picior?!
A:- Plagg, ce a fost asta?
P:- Ti-am mai spus, puterea din tine reacționează cand ai nevoie.
A:-Plagg... Buburuza are această putere?
P:- Adrien, tu ești mai special...Dar nu pot sa iti spun eu de ce!
A:- De ce sunt mai special?
P:- De cate ori vrei sa iti spun ca nu pot sa iti spun eu? Adrien, daca nu ma înșel, nici tatăl tau nu stie tot adevarul.
A:- Ce vrei sa spui cu asta? Adică...tata nu stie de ce vrea sa ma ia bunicul?
P:- Ba da, stie motivul, dar nu il stie pe deplin.
A:- Ah, am inteles. Ma doare piciorul îngrozitor.
P:- Minunat, acum sunteti doi cu carje in casa.
A:- Hai, Plagg, să ne culcam!
After 5 hours
Ma trezesc din lipsa somnului. Nu ma pot ridica din pat fără ajutor. E o liniște deplină, cerul se pregătește pentru a primi soarele cum se cuvine. Sunt oarecum derutat. Nu stiu care e alegerea buna. De trezit, m-am trezit, dar de ridicat din pat nu o pot face. Dar, deodată, se aude o bubuitură la parter.
A:- Plagg, ce a fost asta?
Kwamii-ul s-a trezit si el din cauza zgomotului.
A:- Trebuie să merg sa vad ce a fost. Trebuie să văd ce s-a întâmplat.
P:- Adrien, nu poti merge nicăieri asa!
Imi întind mâinile înspre cârjă si o iau. E atat de greu, ținând cont că trebuie să îmi țin piciorul întins. Reusesc in cele din urmă. Incerc sa merg înspre parter. Ajung in capătul scărilor. Imi amintesc privirea in jos, unde il vad pe tata, care era in carjele sale.
A:- Tata, ce s-a întâmplat?
G:- Adrien, cred că trebuie să iti spun adevarul in sfarsit! Nu cred ca mai pot sa ti-l ascund.
A:- Te ascult.
G:- Adrien, noi suntem descendentii unui om foarte puternic, cel care a creat primii miraculosi. Si nu, primii miraculosii creați nu au fost cel al Buburuzei si al lui Motan Noir, ci miraculosul țestoasei si al moliei. Fiecare descendent a creat cate doi miraculosi, asemănători unul cu celalalt. Miraculosul albina si vulpe, miraculosul soim si vulture... Toti miraculosii aceștia au fost creați cu scopuri bune, si in mod înțelept. Dar, într-o zi, un descendent s-a gândit că acești miraculosi sunt creați nu doar pentru a fi împărțiți si pentru a salva oamenii, pot fi folosiți la fel de bine pentru a avea puteri chiar tu, poti avea puteri chiar tu, poti controla totul. Atunci, au fost creați miraculosul Buburuzei si al lui Motan Noir, în mod diferit de ceilalti. Au fost creați total opuși, fiindcă descendentul își schimbase destinul. Miraculosul Montanului cu puterea distrugerii, a ghinionului si a raului, si miraculosul Buburuzei cu puterea de a crea, a purifica răul si puterea norocului. Toti descendentii primului creator au avut apoi scopuri malefice. Crede-ma ca dorinta mea e sa schimb asta. Asta a fost dorința mea, cand am aflat de la tata care e destinul meu. Dorința mea a fost doar de a readuce lumea pe drumul cel bun. Totul era bine. Te-ai nascut tu, ai crescut, fiind mândria mea si a mamei tale. Totul până anul trecut... Anul trecut, tata a aflat de existenta ta. Eu si mama ta planuisem o excursie in China. Am plecat, excursia a fost foarte reusita. Vizitam împreună Marele Zid Chinezesc, cand am ajuns la o tarabă. Aici, domnul mi-a recomandat sa cumpăr o carte si o bijuterie foarte frumoasă. Nu am putut refuza. Era superba. Chiar si mama ta a spus sa o cumpăr. Am luat-o. Ajunși inapoi la hotel, am primit un telefon dubios. Veniti amândoi la miezul nopții. Stii tu unde, Gabriel. Emilie fiind o fire mai aventuroasă, a spus sa mergem. Am ascultat-o, fiindcă era ziua ei si nu voiam să o supăr. Cand am ajuns acolo, cineva ne-a capturat pe amândoi pe la spate. Fusesem răpiti. Am ajuns acasa la tatăl meu. Nici macar nu stiam ca mai trăia. De ce ne-ai adus aici? Ah, Gabriel, fiule, nu te-am văzut de mult timp. Ascultă, brosa pe care o ai nu e întâmplătoare. E un miraculos... Atunci, am aflat secretul despre miraculosi. Mi-a spus că trebuie să devin si eu un răufăcător pentru a duce tradiția la sfarsit. Trebuia să găsesc miraculosii Buburuzei si al lui Motan Noir. Stiam ca erau păziți de cel mai bun prieten al tatălui descendentului care s-a răzvrătit. Deci... Toti miraculosii dinaintea celor al Buburuzei si al lui Motan Noir se află în grija cuiva, care este și el descendent al prietenului acela. Nu stiu cum au ajuns miraculosii Buburuzei si al lui Motan Noir în grija lui, dar sunt cei mai tineri pe care îi are, asta e sigur. Revenind, am refuzat. Nu am vrut sa fiu rau. Nu am vrut sa duc tradiția mai departe. Am vrut sa o schimb. Dar, tatăl tau a amenințat că o omoară pe Emilie. Ii pusese cuțitul pe care îl avea la gât. Nu am suportat asta. Adrien o va urma daca refuzi! O povară prea mare pentru mine. Nu puteam suporta sa va pierd. Nu puteam suporta sub nici o forma asta. Am acceptat. Mama ta e inca acolo. Fac tot ceea ce imi spune tatăl meu pentru a o proteja. Trebuie să te salvez si pe tine! Nu te pot lasa sa ajungi in mâinile acelui om fără scrupule!
Acesta era marele secret. Sunt descendentul creatorilor de miraculosi.
A:- Asta inseamna ca...Si eu ar trebui să creez un miraculos?!
G:- Cred că de asta te cauta bunicul tau. Vrea sa te pregătească pentru ritual. Dar, eu sunt nevoit să îl împiedic.
A:- De ce e atat de periculos? Ai spus cândva ca daca sunt Motan Noir, va trebui să mor.
G:- Adrien, esti cel mai important dintre toti descendentii, si crede-ma ca nu stiu motivul! Stiu doar ca tu ai nevoie sa ii omori pe Motan Noir și pe Buburuza pentru a-ti duce menirea la bun sfarsit! Asta e datoria mea. Datoria mea a fost să te cresc si sa le iau miraculosii lui Motan Noir și al Buburuzei pentru tine, fiindcă de ei ca si persoane se ocupa mătușa ta. Toti avem ordine foarte stricte. Bunicul tau te-a cunoscut o data. Ai avut parte de un ritual special cand te-ai nascut, însă eu nu am aflat nimic de el. Doar mama ta știa de asta, si nu mi-a spus niciodată.
A:- Ce fel de ritual a fost? De ce mama știa de el?
G:- E vorba despre ritualul in care esti recunoscut ca fiind unul din urmasii primului creator. Ai un semn pe spate, nu-i asa? E semnul miraculoșilor, de pe cartea pe care ti-am daruit-o!
A:- Deci...
G:- Da. Stiu la ce te gândesti. Ai dreptate. Ai fost recunoscut ca urmaș al lui. Trebuie să iti asumi responsabilitatea. Trebuie să nu ajungi la bunicul tau. Poate ca tu vei reusi sa faci ceea ce eu nu am reusit!
A:- De ce mama nu a împiedicat asta?
G:- Ai dispărut intr-o noapte pe neașteptate. Te-am tot cautat! Mama ta nu a știut unde esti. Doar a bănuit. Si cu bănuiala a rămas. Fiindcă, nici o urma nu ducea acolo. Abia după un timp ti-a vazut semnul pe spate. Atunci, a descoperit. Atunci, am aflat si eu ca tu de fapt ai fost marcat ca descendent al lui. Stai, ce s-a întâmplat cu inelul tau?
A:- A...inelul...păi...inelul...mda...l-am scapat...pe strada...si cand l-am regăsit...a fost călcat de o mașină...da...
G:- Adrien, de ce minti?
A:- A...
G:- Stiu ca minti! Spune-mi! Ce s-a întâmplat?
Eh, big reveal! Secretul familiei Agreste! Păreri?
CITEȘTI
Miraculous: The Secret behind The Mask
FanfictionEl: un blond cu ochi de jad, aflat la granița dintre cunoastere si maturizare, cu un trecut dramatic in spate. Ea: O bluenetta cu ochii azurii, mereu veselă și curajoasă. Ea: Ma iubesti? El:- Cat lumea întreaga! Ea:- Atunci de ce esti asa introvert...