Adrien povestește
Sărutul nostru se adâncește din ce in ce mai mult. Imi e atat de teama sa nu o dezamagesc pe Marinette. Imi e frica. Sper de fapt sa nu afle niciodată, fiindcă eu nu ii voi spune.
Rupem sărutul, fiindcă eu ma trezesc la realitate datorită rațiunii.
M:- Gata? Deja pleci? Iar ai ochii rosii..
MN:- Probabil ca am nevoie de odihnă..
M:- Probabil... Motan Noir, sigur esti bine?
MN:- Da... Marinette, te vei supăra daca voi lua acest lănțișor si nu ti-l voi mai putea aduce inapoi? Am nevoie ca bijuteria sa fie aproape de sufletul meu. Nimeni nu e mai aproape de inima mea ca tine.
M:- Nu ma supăr. Ia-l.
Iau lanțul si dispar.
Marinette povestește
Motan Noir e din ce in ce mai speriat. Nu pot sa imi dau seama de ce. Dar, tocmai pentru ca lupta asa de bine cu frica lui il iubesc mai mult. Ma sperie ochii lui. Ma sperie el.
Adrien povestește
Ajung din nou la bunicul. Mâine trebuie să fac ritualul. Citesc o carte despre cum va trebui să decurgă, despre tot ce am de facut. Pff, e foarte mult de lucru!
P:- Adrien, vrei sa il faci un miraculos leoaica?
A:- Asta plănuiesc. Ma gândeam ca oricum cel vampir va fi pentru bărbați.
P:- Imi place cum gândesti. Parca aceste calități ale tale nu erau prezente inainte...
A:- Nu vreau sa ma gandesc ca sunt un vampir...Nu imi aminti! După ziua de maine, toate lucrurile vor fi din ce in ce mai evidente...
P:- Si eu evoluez la acest capitol deodată cu tine.
A:- Tu esti încântat de idee, Plagg?
P:- Nu, dar am acceptat. Ar trebui să faci la fel.
A:- Tu doar stai ascuns de lume, dar eu traiesc intr-o civilizație in care sunt unicat. Poate sa mi se faca pofta de sânge în orice moment.
P:- Nu gândi asa. Hai, termina cartea si culca-te! E ora 1 deja!
A:- Bine...
Ma aflu pe o pajiște alături de Marinette. Era luna plina.
M:- Motan Noir... de ce te uiti la luna asa?
MN:- Mi-e foame.
M:- Am niste biscuiți la mine, vrei?
MN:- Chiar crezi ca eu mănânc asa ceva? Cred ca merg la vânătoare in pădure.
M:- NOAPTEA?!?!?!
MN:- Mda... Mi-e foame de ceva...
M:- Motan Noir, esti in regula?
MN:- Marinette, lasa-ma sa plec.
M:- Nu, Motan Noir!
Simt cum sângele imi bate din ce in ce mai tare. Imi cresc caninii si ochii mi se inrosesc. Simt toate aceste transformări. Ma uit la Marinette si imi e teama. Imi retrag privirile de la ea. Sper sa nu imi observe anexele.
CITEȘTI
Miraculous: The Secret behind The Mask
FanfictionEl: un blond cu ochi de jad, aflat la granița dintre cunoastere si maturizare, cu un trecut dramatic in spate. Ea: O bluenetta cu ochii azurii, mereu veselă și curajoasă. Ea: Ma iubesti? El:- Cat lumea întreaga! Ea:- Atunci de ce esti asa introvert...