Stay

Capitolul 30 ;

-30. 'dezvăluiri'

Patricia povestește:
Cu greu reușesc să îmi  calmez puțin prietena. Doamne , cât mă doare să o văd așa . Ei s-au iubit. S-au iubit mult și erau fericiți împreună . Erau făcuți unul pentru celălalt.
- Mona , bea puțin te rog . îi intind o sticlă de jumătate cu apă. Pare foarte dezhidratată.
- Mulțumesc că ești lângă mine , Patricia . Mona își șterge lacrimile cu podul palmei și bea puțină apă.
- Pentru asta sunt prieteni. O să fie bine într-un final , Mona. O să vezi ! încerc să o încurajez și îi strâng mâna.
- De ce m-a lăsat și el?! lacrimile i se adună din nou în colțurile ochilor albăstrui.
- Nu a vrut el să se întâmple așa... spun resemnată . Cum aș putea să o ajut? Încerc să mă pun în situația ei , dar mă doare numai să mă gândesc că l-aș putea pierde așa pe cel iubit.
- Nu mai vreau să fiu aici ! Nu mai are nici un rost . urlă isterică și se trage singură de păr . Reacția ei mă sperie și chiar nu știu cum să reacționez pe moment. Tot ceea ce îmi trece prin cap e să o iau în brațe.
Se pare că m-a făcut și pe mine să plâng văzând-o exprimându-și durerea .
Da , a fost prietenul meu . Nu zic că am fost cine știe ce apropiați , dar mi-a fost prieten și mă doare și  pe mine pierderea lui.

David povestește:
- Deci mai spune-mi odată... Alex spune din nou reușind să mă enerveze la culme.
- Ohh , pentru numele lui Dumnezeu ! Ți-am spus deja de trei ori . Jeremy i-a tăiat frânele lui Robert.
- De unde ești atât de sigur ? se foiește pe canapea nervos la rândul lui și își aprinde o țigară.
- " Aveți grijă băieții , o singură mișcare greșită și puteți pierde totul . " Astea au fost cuvintele lui înainte de-a începe cursa . Nu îți dau de gândit?
- Ba da , dar poate e doar o coincidență... Să fim seriosi , pentru o cursă să vrea să îl omoare ?
- Nu am zis că a vrut să îl omoare... Ba chiar l-am văzut foarte agitat după ce s-a spus că a decedat. A avut intenția de a-l speria , atâta tot...
- Dar tot nu putem fi siguri că el a fost.
- Eu sunt 80% sigur...
- Mă rog , trebuie să așteptăm.
- Ce să așteptăm ? Pomana de patruzeci de zile ? arunc pachetul de țigări pe masă și tonul vocii mele urcă.
- Calmează-te omule! O să se afle ce și cum...
- Mda , cum zici tu...
Jumătate de ora mai târziu o așteptăm în fața casei pe Patricia. Nu de mult se întoarse de la Mona și avem nevoie de puțin timp petrecut cu ea . Sentimentele parcă m-i se amplifică de la o zi la alta . Fiecare oră petrecută cu ea mă face să devin un om mai bun . Cred că am învățat în sfârșit că atunci când iubești pe cineva îl iei cu totul , în întregime. Cu toate legăturile, cu toate obligațiile lui. Îi iei povestea , trecutul și prezentul. Iei totul sau nimic.
O văd ieșind pe poartă și îndreptându-se spre mașină. Deschide portiera și se așează pe locul din dreapta.
- Bună , iubire ! mă sărută scurt apoi se reașează pe locul ei.
- Ce s-a întâmplat ? pare tare necăjită.
- Mă gândesc la Mona ... Cred că e ceva insuportabil. spune și privește pe geam spre mama ei care privea curioasă din pragul ușii. Haide să plecăm de aici. spune iar eu pornesc motorul imediat.
- E greu ... Va trece peste , e tânără , e frumoasa și are toată viața înainte.
- Eu nu aș putea ...
- Eu nu te voi părăsi niciodată , scumpo ! Îți promit ! De acum nimic nu mă mai îndepărtează de tine. îi prind mâna micuță în a mea și i-o sărut . Ti-am spus azi că te iubesc ? îi zâmbesc și îi pot simți emoțiile.
- Mi-ai spus în mesajul superb de dimineață.
- Și chiar ... Nu am primit nici un răspuns. o privesc răutăcios și ea face botic.
- Nu fi așa rău ... Te-am sunat .
- În fine , unde mergem ?
- Cu tine aș merge și în iad .se alintă și îmi plasează un sărut pe gât care trezește demonii din mine.
- Dacă continui asta nu mă voi putea concentra la condus.
- Ce-ai zice să tragi pe dreapta ? zâmbește pervers cu o privire malefica.
- Atât de pe...
- Shhhht ! mă întrerupe imediat și eu mă conformez . Trag mașina pe dreapta și opresc motorul lăsând doar melodia " Never let me go " auzindu-se în surdină.
- Cred ca bancheta din spate e mult mai comfortabila... își mușcă buza de jos și în capul meu revine imediat scena din seara balului când i-am spus eu ei replica asta.
- Atunci noi ce mai căutam aici ?

O sărut pasional în timp mâinile mele i se plimbă se spate. Ea mă trage ușor de păr arcuind spatele la fiecare atingere de-a mea.
- Te vreau acum ! îmi spune aproape în șoaptă și eu zâmbesc.
- Să nu grăbim lucrurile , iubire ... limba mea îi gâdilă gâtul , iar ea își lasă capul pe spate.

**
- Deci , să recapitulam ... L-ai auzit pe Jeremy spunând acele cuvinte înainte dar cursă și te bazezi doar pe asta ?
- Ohh , la dracu' ! Știm cu toții că e un ticălos și nu am spus că a vrut să îl omoare , dar a vrut să îl scoată din cursă . Țip la ea încercând să mă concentrez la drum .
- Bine , bine ... Nu te mai enerva așa. E ceva foarte serios David și nu putem da vina pe el încă.
- Eu voi demonstra asta , cu sau fără poliție . Jur pe onoarea prietenului meu .

Patricia povestește:
A devenit tare nervos după discuția despre  accident ... Mă gândesc că ar putea avea dreptate , dar poate exista chiar atâta rivalitate ?
- Am o idee ... îi prind mâna în a mea și zâmbesc.
- Ha ?! mă privește confuz .
- De ce nu îl urmărim ? Comportamentul său ar putea scoate la iveală multe amănunte... pentru câteva momente nu spune nimic , rămâne gândindu-se la ceea ce am spus.
- Să știi că nu e o idee rea ... Să angajez un detectiv ?
- Nu crezi că ar bate la ochii ? Adică nu cred că le-ai povestit polițiștilor chestiile astea...
- Da , ai dreptate ... Mergem la apartament ?
- Haide...
Facem cam douăzeci de minute până la destinație . Coborâm și intrăm în scara blocului.
- Cred că liftul este stricat ... Mă informează și îl lovește cu pumnul .
- Facem mișcare ! îl prind de mână și urcăm scările.
Scoate cheile din buzunarul pantalonilor și deschide ușa , apoi pășim amândoi în holul apartamentului.
- Ce dracu' ?! exclamă privind în jos la cele două  perechi de pantofi , o pereche de tocuri roșii și o pereche negri bărbătești . Înaintează spre dormitor și deschide furios ușa...
- Ce mama dracului se întâmplă aici ? zbiară făcându-mă să tresar și rămâne blocat în ușă...