Capitolul 16 ;

4.7K 207 0
                                    

-16. 'scuze mami'

David povestește :

În sfârșit termină cu aranjatul și iese din baie.

- Off , femeile ! exclam o când văd lângă ușă.

- Ce mai e acum ? își pune mâinile în sold .

- Ai stat o mie de ani .

- Ba nu-i adevărat ! își dă ochii peste cap . Cât e de frumoasă dimineața ! Și cât de frumoasă mi-a făcut seara și începutul acestei zile .

Mi-aș dori să plecăm undeva , doar noi doi pentru o perioadă. Dar , momentan nu este posibil .

- Coborâm ? o întreb după ce își ia tenișii în picioare.

- Da...spune fără tragere de inimă și oftează .

- După tine . deschid ușa și mă trag într-o parte. Ea pășește încet afară din cameră. Cât este de rușinoasă ! Majoritatea au coborât singure scările... "Ea nu este majoritatea" ; îmi amintește conștiința.

- ' Neața ! strig când ajungem în living și mama își face apariția imediat din bucătărie .

- Buna dimineața ... Și voua . ne privește curioasă .

- Mamă , ea este Patricia. fata face doi pași în direcția mamei și întinde politicos mâna.

- Sărut mâna ! Îmi face plăcere să vă cunosc.

- Lili Martin . Sunt încântată , deasemenea . îi oferă un zambet larg apoi își mută privirea pe mine .Mai ales că ești prima pe care mi-o prezintă fiul meu.

- Unde-i Antonia ? schimb imediat subiectul.

- În bucătărie . Voi nu mâncați ? mama nu își dezlipește ochii de pe ea și zâmbește încontinuu.

- Ba da . Eu cel puțin mor de foame. o iau de mână pe Patricia și mergem în bucatarie .

- Bună , Nagy!

- Bună dimineața .

- Ea e Patricia . fac repede prezentările și mă așez la masă .

- Bună , eu sunt Natalia , încântată de cunoștință . se apropie de ea ținând-o pe Antonia în brațe . Iar ea este Antonia .

- Și eu sunt încântată de cunoștință . zâmbește dulce . Cum să nu o adori când este atât de minunată?

- Doamneee , cât ești de scumpă ! o ia pe Antonia din brațele Nataliei.

- Seamănă cu fratele ei mai mare ! adaug râzând .

- David , dar ce e cu tine ? Cum de ești atât de fericit ? întreabă mama turnând cafea în căni.

- Adineauri ai făcut cunoștință cu motivul fericirii mele . fața Patriciei devine roșie .

- Atunci .. felicitări , Patricia ! mama o privește cu admirație.

- Nu sunt meritele mele...

- Ba da . ce îi mai place să contrazică lumea.

- Dacă el spune asta , ar trebui să îl crezi . adaugă mama chicotind , apoi așează cănile cu cafea pe masă.

Patricia se așează cu grijă la masă încă ținând-o pe Antonia în brațe. Priveliștea mă copleșește. Deja mi-o imaginez ținând copilul nostru în brațe.

StayUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum