The billionaire's wife ///HS

59. Condigiun

E

O parte din mine simțea că exageram, că tot ceea ce am făcut a fost doar pentru a mă răzbuna, comportându-mă ca un copil în ceea ce privește gestionarea acestei situații. Deși era dificil pentru mine să înțeleg realitatea informațiilor pe care le dobândisem, adevărul era că nu îmi doream să schimb ceva. Eram atât de frustrată de faptul că Harry nu mi-a spus nimic, că mi-a ascuns aceste lucruri în tot timpul în care am fost împreună, încât nimic nu mai conta. Rațiunea nu putea fi prezentă într-o astfel de situație. Nu eram afectată de faptul că mi-am petrecut ultimele două zile în apartamentul pe care crezusem că nu îl voi mai vedea vreodată, alături de fix bărbatul care în mod malițios mi-a adus la cunoștință ceea ce Harry nu a vrut să-mi spună. Deși Aiden era convins că ar putea să culeagă ceva pentru el în acest moment, nu eram dispusă să îi ofer nimic mai mult decât semnătura pe acele acte de divorț. Trebuia să recunosc că m-a luat prin surprindere odată ce a insistat  să doarmă pe canapea, oferindu-mi patul în care trăisem atât de multe amintiri împreună. Mă așteptam la altceva din partea mea, crezusem că îmi semnasem pierzania odată ce alesesem să fug cu el; departe de Harry Styles. Departe de singurul om care știa unde se afla fratele meu acum. Blaze. 

Nu credeam că era numele său real și deși îmi doream să aflu mai multe, știam că nu puteam să vorbesc cu Harry, nu încă. Mă întrebam dacă era o idee bună să-mi sun tatăl, neștiind dacă avea să-mi răspundă. Nu îl mai văzusem din momentul în care Harry îmi aflase adevărata identitate; ceea ce nu era ceva neobișnuit. Nu îmi mai întâlnisem tatăl de câțiva ani buni, rămânând ferm în ceea ce privește decizia de a mă evita cu orice preț în tot timpul în care purtam numele Castellano. 

Soțul meu mi-a atras atenția, așezând o cană fierbinte de cafea în fața mea, privindu-mă într-un mod în care nu crezusem că aveam să mai fiu privită; poate era dezamăgit de el, de atitudinea sa, dar regretul și mila din privirea sa mă îndemna să cred că în mintea sa erau multe scuze pe care nu știa să mi le adreseze. 

"Crezi că ar trebui să-l sun? Pe tata." Întrebarea mea, luându-l prin surprindere, l-a făcut să-și îndrepte spatele, privindu-mă peste masa înaltă din bucătărie, ochii săi ațintindu-se pe mine. 

Nu știam exact de ce îl întrebam dar ceva din interiorul meu știa; nu era nimeni mai potrivit să-mi dea sfaturi legate de o relație dificilă cu un tata decât el. 

"E alegerea ta, Nora. Eu nu cred că vei scoate foarte multe de la el dar nu îl cunosc atât de bine să știu ce e în mintea sa." Aiden cunoștea prea bine relația, sau mai bine spus lipsa acesteia, cu tatăl meu. 

Distanța nu era o problemă, noi eram problema. Nu m-a iertat niciodată că am decis să fug de moștenirea familiei, iar eu nu l-am iertat niciodată pentru o copilărie plină de crimă și sânge. Mai multe de atât, acum eram furioasă pe el; mi-a ascuns fratele. I-a șterg amintirea din mintea mea, m-a făcut să-l uit. Chiar dacă nu înțelegeam care au fost adevăratele motive ale lui Blaze pentru a nu îmi spune cine era, eram convinsă că îi fusese dificil. Să-ți vezi sora, să vorbești cu ea, fără să-i spui cine ești? Și mai rău, să-ți privești sângele cum nu te recunoaște? Cred că a fost un chin, eu așa aș fi simțit dacă eram în locul său. Pentru mine fusese un străin, dar eu pentru el nu eram.

Poate că greșisem în ceea ce privește refuzul de a comunica cu tatăl meu, pierzând relația cam în perioada în care îl cunoscusem pe Aiden. Tatăl meu fusese atât de furios odată ce i-am comunicat că urma să mă căsătoresc cu el și deși nunta a fost mai mult decât modestă, poate că aș fi dorit să am un membru al familiei. Dar nu a fost așa, iar din acel moment am realizat că tatăl meu nu avea să-mi fie alături cât timp eu îi eram alături unui bărbat ca Aiden Castellano. Pierdusem atât de multe din cauza sa, dar în momentul respectiv, nu consideram că era greșit să fiu cu el. Nici acum nu regret acest lucru, în ciuda relației dificile pe care o aveam acum cu Aiden. Tatăl meu a decis acum mult timp să nu mai fie în viața mea, mult înainte să mă leg de moștenirea și clanul Castellano.