|| Dramă || Ficțiune generală || Dragoste||
Rieka Fassel era obișnuită să fie în centrul atenției, oriunde mergea atrăgea atenția asupra ei și toți încercau să îi intre în grații. Camerele de fotografiat erau cele mai bune prietene ale ei...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
𝓡𝓲𝓮𝓴𝓪 𝓕𝓪𝓼𝓼𝓮𝓵
— Ce întrebare este asta? se răstește la mine și mai că îmi vine să îi trag o palmă.
La o primă vedere, tipul arată destul de bine, înalt, părul negru ca pana corbului, cu început de barbă și o privire care ar putea ucide. Ochii în schimb fac totul, de un de culoarea ambrei, aproape aurie și foarte uniformi, iar dacă nu ar fi dat un răspuns atât de în scârbă, să zicem că l-aș fi considerat un bărbat acceptabil. Încă de când am început să fiu mai prezentă în lumea mondenă, la orice pas întâlneam bărbați care încercau să mă cucerească, dar doar unul a reușit. Regret și acum că l-am cunoscut și acceptat în viața mea, nu o să îl pot ierta niciodată pentru ce a făcut și sper să putrezească în închisoare.
Tocmai fiindcă am fost dezamăgită, m-am schimbat, nu am mai acceptat niciun bărbat în preajma mea, cu excepția lui Jo și a celor din familie. Nu mai am încredere în specia masculină și nu cred că îmi voi schimba prea curând părerea despre aceștia. Tot ce își doresc este să te aibă în pat, le place să te joace pe degete, iar după ce își vor îndeplini scopul, te vor dezamăgi. Pentru mine prima părere contează cel mai mult, mai ales comportamentul unei persoane. Iar domnul din fața mea, a cam picat testul, ca să zicem așa și dacă nu îmi va oferi curând un răspuns așa cum trebuie o să răbufnesc.
— O întrebare perfect normală, te afli pe proprietatea mea, în fața ușii mele, iar când te întreb cu frumosul cine ești, tu te răstești la mine. Îmi fixez privirea asupra sa și chiar dacă mă privește urât, nu o să îi dau satisfacția de a mă învinge. Deci, mă repet, cine ești și, cel mai important, ce cauți aici?
— Rowan Hess, de profesie bodyguard, mă aflu aici la ordinele domnului Karl Fassel. Mulțumită, domnișoară Rieka? nu mai înțeleg nimic, ce ar căuta un bodyguard la ușa mea și din ordinele unchiului.
Ce s-a întâmplat și de ce ar fi recurs la asta? Mii de gânduri negative mi se învârt prin cap, mai ales datorită faptului că Jo mi-a spus că era destul de nervos atunci când au vorbit la telefon. Pe lângă asta, mai este și fratele meu, nu pot și nu voi accepta niciodată că accidentul care i-a adus moartea a fost din vina lui. Ceva s-a întâmplat și nu o să mă opresc până nu voi afla adevărul.
— Scuzați-mi întârzierea, liniștea care se lăsase între noi este spartă de unchiul meu care apare din senin. Văd că deja v-ași cunoscut, acum să intrăm, avem multe de discutat, adaugă și trece împreună cu tipul al cărui nume este Rowan – nume frumos, dar comportament delăsător – pe lângă mine, intrând în casă.
— Prost crescuți, nu așa se poartă cu o femeie, m-ați lăsat pe mine să închid ușa după voi, când ar fi trebuit să fie invers, mă răstesc la cei doi când ajung în biroul fratelui meu și îi văd cu paharele cu băutură în mână. Dar ce-i aici? Bar... ca să vă serviți după cum doriți, chiar nu aveți pic de respect? Unchiule, ce se întâmplă cu tine? Fratele meu, nepotul tău tocmai a murit, iar tu bei cu un necunoscut în biroul său și de câteva zile ai un comportament foarte urât față de mine? îl întreb și încerc să îi iau paharul din mână fiindcă știu că face urât atunci când bea.
