Borfașul 🔞

Capitolul 51

R.I.P:

Cu cât lăsăm alimentara în urma și ne apropiem de casa lui Snik,nervi se domolesc tot mai tare în mine și uit intr-un final de incidentul ce nu de mult mi-a dat foc,în schimb ceva incepe sa se agite înăuntrul meu și habar n-am cum sa interpretez senzația.
E o combinație între nedreptatea care i s-a întâmplat ei,draci ca n-am fost acolo lângă ea,recunostinta ca a facut-o fratele meu,dar și ciudă ca a tăcut din gura și nu mi-a spus nimic atâția ani.
-Aici sta Snik?întreabă mirata când opresc în fata a doua porți uriașe și sun la interfon.
-Da,răspund fără nici o inflexiuni în glas fiindcă ceea ce ma încearcă,continua sa ma consume pe dinăuntru intr-un mod în care nu știu cum o sa ma faca sa reacționez atunci când am sa dau cu ochii de el.
-Ce vrei?ma aduce cu picioarele pe pământ vocea groasa și necunoscuta ce răsună în difuzor.
-Sa-i dau muie lu ma-ta,dacă tot ești curios,replic sec,iar un hohot baritonal răsună în interfon,înainte ca porțile sa se deschidă și conversația sa se întrerupa.
-Doamne ce om nebun,oftează prințesa în spatele meu și inspira adânc,apoi ma prinde mai bine cu bratele de după talie când pornesc din loc și intru cu motorul pe aleea ce duce spre casa impozanta a șefului ce conduce inca jumătate din oraș,pentru ca pe cealaltă o are la degetul mic fratele lui cu 2 ani mai mare decât el.
-Wow!exclama Anastasia și scoate un fluierat printre buze când opresc în fata scărilor semiovale ce dau intr-o terasa lunga și construita în totalitate din lemn. Oare el a fost cu ideea sa aibă o gradina botanica pe terasa asta?întreba mirata și chicotesc.
-Da,ca să ascundă crescătoria de iarba ce o are pe terasa din spate,raspund în gluma și ma dau jos de pe motor imediat ce-i pun cricul,după o ajut și pe ea și ne împletim degetele în timp ce pășim spre scări.
Ușa masiva și dubla din lemn se deschide inainte sa ajungem in dreptul ei,iar în prag apare un malac.
-Sa o chem acum pe mama sau mai târziu?întreabă cu o voce groasa și ranjesc în coltul gurii.
-Când pofteste ea după pula mea,replic pe un ton dracesc,iar Anastasia pufneste langa mine.
-Dar mai potoleste-te o data omule!se rostește în șoapte.
Surad ca un drac,după dau noroc cu gorila lu Snik,apoi muntele de om ne invita în casa și ne conduce spre partea din spate a ei.
Trecem printr-un hol lung facut din lambriuri și cu tot felul de picturi de arta agățate pe pereti,apoi dam intr-un living de câțiva zeci de metri pătrați,unde la fel bogăția și bunul gust se îmbină la perfecție,iar după ce-l traversam,ne deschide o ușă facuta in totalitate din sticla și ne pofteste afara.
-E la piscina,știi drumul,nu?ma întreabă și încuviințez din cap.
-Oare l-a anunțat ca venim?întreabă Anastasia dupa ce ne îndepărtăm putin de gorila și simt din glasul ei ca tocmai i s-a pus un nod în gat.
-Da. Altfel nu se deschidea poarta,o informez și o trag după mine pe marmura alba ce sclipește în bataia soarelui.
Intram printre niște copaci,iar prințesa din nou scoate sunete de uimire când vede gradina ce o deține Snik.
-N-am văzut asa frumusețe în viata mea,șoptește și o vad cum se uita în toate părțile. Are și cascada? Cum dracu a făcut asta?întreabă imediat ce în raza ei vizuala intra un micuț dig pe unde cade în valuri o apa cristalina.
-Cu bani poți sa faci ce vrei,prințesa,răspund cu ochii pe ea,în vreme ce continua sa se uite la apa ce s-a adunat la baza dealului și în jurul căruia se afla câteva băncuțe,dar și decoratinuni de gradina și-o mulțime de flori roata împrejur.
-Maiculita!zice când reușește sa-si ia ochii de pe locul respectiv și își scutura capul.
O bag pe o alta alee ce are cât e ea de lunga o bolta plina ochi cu trandafiri,iar după ce și pe aici se mira de câteva ori,ajungem în sfârșit la locul în care Snik înoată intr-un bazin de dimensiuni olimpice.
Continui sa pășesc tragand-o după mine pana în foisorul ce-l are lângă piscina,după ne punem pe coltarul tapițat și îmi scot pachetul de țigări din buzunar.
-Cu ce pula mea îmi faci cinste ca am trecut pe la tine?ridic tonul ca să fiu sigur ca ma aude si ridica degetul mijlociu înainte de a baga mana in apa si-a continua sa își vadă mai departe de înot.
-Am emoții...spune prințesa încet și începe sa-si frământe palmele în poala.
Îmi țintesc privirea pe ea și-mi arcuiesc o sprânceană în timp ce îmi aprind o țigară.
-De ce?vreau sa știu și ridica din umeri.
-Nu l-am mai văzut de ani de zile și încă ma simt datoare pentru ce-a făcut pentru mine,ingaima,iar vocea i se sparge pe final.
-Azi o sa încheiem datoria aia,zic în timp ce eliberez fumul printre buze.
Înghite în sec,după își țintește ochii pe piscina când aude ca Snik iese din ea.
-Ce vrei sa bei?întreabă direct brunetul ce e cat un munte și plin de cicatrici pe sub tatuajele ce ii joaca pe piele.
-Orice,dar rece sa fie,răspund și încuviinteaza din cap în timp ce se apropie de noi.
-Și tu micuță belea? Tot orice dar rece sa fie?chicoteste ca un drac,iar când ajunge lângă mine,întind mana și-o strâng pe a lui.
-Da,răspunde Anastasia cu gatul uscat. Dar sa nu conțină alcool. Apa sau suc ori un ceai mi-ar prinde bine.
-În regula,răspunde și ma bate o data pe spate înainte sa se îndrepte spre frigiderul ce-l are în celalalt foișor unde se afla și grătarul. Deci,aveți ceva sa-mi spuneți?întreabă câteva minute mai târziu când revine cu o sticla de coniac,o găleată cu gheata,doua pahare și o doza cu suc. Sau v-ati întâlnit întâmplător și v-ati gândit sa-mi faceți împreună o vizita?întreabă și zâmbește ca un sacal,fiindcă știe prea bine răspunsul.
-De fapt,am venit sa-ti mulțumesc,răspund cu ochii țintite în ai lui.
Negru din privirea sa se întunecă fiindcă știe prea bine la ce fac referire,după lasă pe masa tot ce a adus și își încrucișează bratele la piept.
Cei doi șerpi ce se întind pe mâinile lui pana când li se întâlnesc gurile larg deschise fix la baza gatului sau, ii joaca pe pielea bronzata,iar trăsăturile fetei ii îngheață precum cele a unei cobre care rămâne nemiscata înainte de a-si pune in aplicare atacul mortal.
-N-ai nici un motiv pentru care sa-mi mulțumești R.I.P,replica pe un ton încărcat de avertismente.
Îmi duc țigară la gura și trag din nou din ea in timp ce nu-l scap din ochi și vad cum clatină abia vizibil din cap.
-Știu tot,zic pe un ton măsurat.
-Eu am uitat,mârâie la mine.
-Dar datoria trebuie plătită,continui și maxilarul i se încleșteaza,apoi mușchii încep sa-i zvacneasca pe el.
-N-ai nici o afurisita de datorie la mine,nu pricepi?întreabă printre dinți,apoi se pune sa desfacă sticla de coniac și pune în cele doua pahare,după arunca doua cuburi de gheata în fiecare,iar la final deschide doza cu suc și o pune înaintea Anastasiei ce se uita la amândoi cu ochii cât cepele.
-Deci...cum de sunteți iar împreună?schimba subiectul și se trântește în celalalt colt al coltarului sub forma de semiluna.
-Snik...harai fiindcă trebuie sa vorbim,iar el tot evita subiectul pe care vreau sa-l discutam.
Brunetul ce e mai mare cu 10 ani decat mine îmi trântește o privire criminala,după întinde mana după unul dintre cele doua pahare de coniac și îl duce cu încetinitorul la gura.
-Altceva?întreabă după ce bea din lichidul de culoarea ambrei.
-Da,zic și întind mana după celalalt pahar. Ce trebuie sa fac?nu ma las și începe sa rada,dar intr-un mod sec.
-Bun în pula mea!zice la limita răbdării. Dacă tot o ții una și buna și vrei neapărat sa deschizi subiectul,atunci îți spun că vreau să te fut în gura dacă tot nu-ti tace!mi-o trântește,iar câteva chicoteli rautaciose se desprind de pe buzele mele.
-Altceva?îl imit și privirea ii devine seaca.
-Cred ca între timp nu ai uitat cum stau legile între noi,nu-i asa?întreabă și clatin din cap. Bun! Pentru ca,dacă în noaptea aia i-am spus printesei tale ca suntem chit,nu îmi retrag vorbele si mor cu legamantul ce l-am făcut in fata ei.
-Chit erai dacă nu aflam,zic și pufnește.
-S-a prescris deja! Au trecut cât? 15 ani?
-Mda...atât de mulți incat sa încasezi 15 pumni de la mine pentru ca ai tăcut și nu ai spus nimic,replic printre dinți fiindcă numărul îmi scurtcircuiteaza mintea.
"Atâția ani pierduți...când putea sa vorbească și altfel ar fi stat lucrurile. Dacă varsa tot în ziua în care am ajuns la depozit cu tatatura aia după mine,Anastasia nu mai fugea nicăieri,fiindcă o scoteam pe sus din casa lu ma-sa si-o luam cu mine."
-Dar nici nu aveam cum sa-ti zic,se scuza înainte sa mai bea o gura de coniac. Cum ai făcut sau nu,mi-ai intrat la suflet,iar cunoscandu-te de mic am știut de ce ești în stare sa faci dacă da boala-n tine. Nu puteam sa-ti risc viata și cariera pentru un lucru de care m-am ocupat personal in locul tau. Pana la urma dupa intamplarea aia nefericita,Anastasia era bine și în viata,iar eu am sperat ca intr-o zi pana la urma o sa va impacati,fiindcă se vedea și de pe luna ca erați făcuți unul pentru celalalt. Habar n-am cum de ai primit o șansa ca asta,dar...speram ca o data cu trecerea timpului cărările voastre sa ajungă din nou sa fie unite.
-Pai...după cum vezi suntem aici dar am pierdut 15 ani ca lucrul asta sa se întâmple!ii scot ochii pe un ton mârâit.
Prințesa ma prinde de brat când ma aude și inspir brusc.
Tensiunea ce mai ca nu mi-a pocnit fibrele,se domolește la foc automat datorita ei,iar când aerul îmi iese cu încetinitorul din plămâni,o parte din nervi se evapora o data cu mișcarea pieptului ce mi se relaxează.
-Dar mai bine în libertate pierduți aia 15 ani,decât după gratii nu? Fiindcă tot atâția primeai dacă îți spuneam și mergeai sa te razbuni pe șobolanii din ghetou pentru ca ala oricum era mort de mult cand tu ai apărut în cartier.
Îmi trosnesc gatul ca să eliberez mai mult din tensiune,după duc paharul la gura și beau mai bine de jumătate din el.
-Asa-i,dar măcar o răzbunam,răspund și oftează zgomotos.
-Știu ca datoria asta se plătește cu sânge când cineva drag îți e atacat,dar Anastasia s-a descurcat și singura. S-a răzbunat singura,R.I.P! Cred ca lucrul asta mental contează mai mult pentru ea fiindca si-a făcut singurica dreptate.
-Da,dar toate astea cu ajutorul tău,intervine bruneta în discuție și rostește cuvintele cu voce mica.
-Irelevant,răspunde Snik pe un ton egal.
Clatin din cap fiindcă n-am nici o șansă să o scot la capăt cu el. E chitit sa treacă peste o plata ce i-ar aduce bani frumoși în cont,dar...frăția e frăție. Respectul e respect. Loialitatea încă rămâne în picioare și onoarea nu se pătează când vine vorba de adevăratii golani ce si-au jurat credinta pana la moarte.
„Dar asta înseamnă să fii băiețaș de cartier cu coaie la purtător și cu sânge pulsand prin pula. Frăția trebuie sa fie capabila de orice dacă unul dintre noi are probleme. Și chiar dacă în cazul meu nu eu sunt cel ce a căzut fizic,sunt recunoscător ca a intervenit pentru bruneta mea. Fiindcă de ajungea sa-mi fie moarta în mainile jegului din care Snik a scos-o,sufletul cu siguranta mi-ar fi părăsit trupul la aflarea unei astfel de vesti.”