Borfașul 🔞

Capitolul 18

R.I.P:
 
Trag din tigara fumul adanc in piept,iar dupa ce-l eliberez,duc sticla de bere la gura si dau jumătate din ea pe gat.
Caldura sufocanta de la mare,imi lichifiaza organele,iar eu ca un băiat de treaba ce sunt,bag alcool in mine ca sa-mi ajut interiorul sa funcționeze si pe toropeala de afara.
-Sunteti gata sa ne vedem cu brigada?intreaba Warr si ranjeste ca un drac in direcția mea si a lui Death.
Chicotesc.
-Parca vad ca iar o punem de un bairam ca la balamuc ce o sa ne vina de hac si-o sa ne dea la temelie de n-o sa ne mai ridicat mâine din pat ca sa ajungem la următorul concert,raspunde Călin,pe numele lui de scena si dat de cartier,adica,Death.
Radu incuviinteaza din cap si vad pe buzele lui ca e nerabdator sa ne întâlnim cu tovarășii din copilărie.
In fiecare an de când am plecat de acasă ne vedem pe litoral,iar de vreo 10 incoace isi pun expres vacantele în asa fel incat sa ne prinda macar o zi la mare,iar noi după terminarea fiecarui concert,am sfarsit alături de ei morti de beti prin camerele de hotel.
-Hai sa mergem!le cer dupa ce beau toata berea si aud tobele cum rasuna in difuzoare,dand semnalul ca totul e pregătit ca sa intram.
Mai trag un ultim fum de tigara inainte sa o sting sub talpa de la bocanc,iar in vreme ce urcam scările care duc spre scena,toate luminile se sting si ne lasam ghidați doar de ledurile amplasate strategic pe marginea schelelor din culise.
Urletele ce rasuna de dincolo de scena imi creste adrenalina la maxim prin vene,iar inima incepe sa-mi pompeze cu putere din cauza valurilor ce-mi iau trupul cu asalt.
Ajung sa vibrez o data cu fluierăturile lor,iar energia ce ma cuprinde,simt ca-mi propulseaza sufletul direct in stratosfera.
Ceea ce simt,e de nedescris,dar in sensul bun al cuvântului. Pe scena fiecare dintre noi trei ne simțim in largul nostru și ne incarcam cu energie de la publicul ce ne canta de ani de zilele piesele cuvant cu cuvant.
-In trei...doi...spune tipul ce e responsabil cu evenimentul cand ajungem sus,iar un bec chior se balangane deasupra lui din cauza beat-urilor si ii smulg un microfon din mana,apoi trag cortina si ies pana sa zica el numarul unu.
Luminile inca sunt stinse,dar in jurul scenei pe interior se afla un cablu fosforescent intr-o nuanta de verde lamai ce delimiteaza zona dintre noi si public. Lucru ce ma ajuta sa nu-mi rup capul si pasesc pana la marginea ei in vreme ce toti trei salutam mulțimea nevăzută.
Publicul o ia razna cand becurile se aprind si ne vad in fata lor. Mainile lor se ridica automat in aer si incep sa dea toti din cap,iar in vreme ce începem sa cantam,ii caut prin mulțime pe golanii ce ii cunosc de ani de zile.
Ma uit prima data prin mijlocul mulțimii,apoi incet-incet revin cu ochii tot mai aproape de rândurile din fata a scenei si ii găsesc pe borfasi lipiți de gardurile ce ne despart pe noi de fani.
Ma abțin sa nu ranjesc,doar ca atitudinea de drac mi se schimba radical cand o fața pe care n-am vazut-o de mai bine de 10 ani se ridica spre mine.
Vad in ochii ei surprinderea si realizez imediat ca habar nu avea de faptul ca noi urma sa cantam în seara asta aici,cum nici eu la randul meu n-aveam nici o idee ca e acasă,iar cand albastrul din privire incepe sa i se tulbure,uit pe loc unde ma aflu si pe ce lume traiesc. Pentru ca ochii ei imi transmit o stare foarte ciudata. De parca ar vrea sa-mi suga pula,dar in acelasi timp sa mi-o si muste cu ciuda,iar lucrul asta imi da eroare la creier și ma face sa-mi uit versurile,facandu-mi toate cuvintele sa-mi ramana-n gat cand imi imaginez scena respectiva,dar noroc ca baietii intervin la timp și canta în locul meu,iar cu ajutorul lor nu dam de banuit nimic fanilor ce continua sa ne urle versurile si sa se dezlantuie pe beat-urile ce rasuna intr-un mod foarte agresiv in fiecare boxa amplasata pe langa scena ori prin vreun colt de-al ei.
Ghiontul intenționat a lui Warr cand trece pe lângă mine ca sa se aplece spre o parte din public,ma aduce cu picioarele pe pământ,iar mintea imi cuplează imediat si incep sa scot cuvintele pe gura cu un glas atat de grav ca bag pe loc mulțimea in boala.
Știu ca timbrul meu e de necombatut in lumea muzicala si altul ca mine inca nu s-a născut ca sa ma faca,dar cu toate ca toți cei aflați dincolo de scena imi trimit o energie de neegalat,eu nu o mai simt,fiindca sunt atent doar la bruneta cu ochi albastri ce incepe sa-si muste pe rand buzele.
Sangele incepe sa-mi fiarbă prin vene,dar de extaz pentru ca o vad pe femeia speciala din viata mea ce mi-a ocupat mintea atat timp cat am stat lângă ea si era doar o pustoaica,dar si pe cel petrecut in lipsa ei dupa ce a plecat,iar scula o simt cum incepe sa mi se întărească mai tare si ajunge foarte repede sa-mi stea in poziție de drepti,pulsand ca nebuna de mai ca nu-mi lasa impresia ca e pe cale sa-mi rupa blugii de pe mine,insa cand ea isi revine în simturi si o vad ca vrea sa dispară,incep sa rad ca un monstru in microfon si sar in secunda urmatoare de pe scena.
Oamenii mai ca nu ajung in aer de bucurie cand ma vad si vin buluc peste mine,dar imi fac loc printre ei cu forta,iar cand ajung sa o prind pe bruneta de încheietura mainii,o smucesc spre mine si mi-o lipesc de piept.
„Ah...stai asa ca nu-i asa printesa. M-ai consumat pana la epuizare de cand ne-am despărțit,iar acum ai impresia ca ai sa scapi cu una,cu doua? In nici intr-un caz ametito. O s-o dam exact ca în cartier si-o sa jucam cu cărțile pe fata.”
Ranjesc sinistru cand vrea sa se elibereze din prinsoarea mea si imi trec bratul peste umărul ei,apoi mi-l las sa-i alunece pe spate si imi inclestez degetele in carnea soldului său.
Incep sa-mi fac loc prin mulțime in vreme ce cant si imi bag de cateva ori pula cand fanii se pun baricada inaintea mea.
Daca injuratura s-ar fi desprind de pe buzele unuia dintre frații mei,probabil ar fi zambit cu totii,dar asa ca vine din partea mea,lumea se conformează imediat si se da in laturi.
„Sunt cel mai inaccesibil din trupa noastră,fiindca nu am stat niciodată la discuții cu nimeni. Nu mi-a plăcut sa fac poze și nici sa dau interviuri,iar cand oamenii devin mult prea insistenți fiindca au impresia ca eu trebuie sa stau la dispoziția lor doar pentru faptul ca sunt persoana publica,devin foarte agresiv. Nu o mai fac ce-i drept ca pe vremuri cu pumnii,dar limbajul de cartier mi-a rămas in sange si n-am de gând sa-l scot de acolo niciodată,pentru ca ma ajuta foarte mult in situațiile limita,iar atunci cand vreunul sare gardul,nu imi pasa cine e si ajung sa-i dau sa suga pe banda rulanta pana cand se satura,facandu-l ca a doua oara sa gândească de zece ori înainte atunci cand mai are intenția sa se apropie cu un pas mai mult decat trebuie de mine.”
Arogant?
Nici pe departe. Doar ca mi-am delimitat atat de bine granițele,incat nimeni sa nu îndrăznească sa le calce vreodata. In afara de cei cărora le permit sa o faca,nici un străin nu îndrăznește sa ma calce pe coada. Imi scot colții imediat,iar borfasul din mine iese agresiv la suprafata si le arata chipul ce a băgat de cand ma știu spaima in oricine mi-a stat în cale.
De ce?
Fiindca viata nu mi-a fost roz si nici lipsita de griji. Sunt prea ancorat in realitate ca sa ma las distras de pupincuristi sau de labagii,ori de tarfe ce isi flutura tatele ca sa primească putin mai mult cascaval atunci cand vor sa ne-o suga. Sunt satul de toti si toate,fiindca le-am fumat de mic copil. Dar mai ales pentru ca am luat viata din plin în piept inca de cand eram doar un pustan si am scăpat cum am putut de toate relele. Iar cei ce ma cunosc cu adevarat stiu ca nu sunt genul îngăduitor sau iertător. Cum stiu si ca ard de n-au idee ce-i ce-mi greșesc ce i-a lovit daca imi casuna pe ei,iar dupa concert,bruneta asta ce mi-a fript zilele,o sa vadă cum e sa o perpelesc prin flacarile in care m-a ținut captiv de cand eram mic,pentru ca sunt foc și para pe faptul ca a plecat cand in mod normal puteam sa fim cu acte în regula impreuna.
Dar daca atunci mi-a întors spatele si a scăpat,de data asta nu o s-o mai las sa-mi alunece printre degete. O sa-i dau si ei de n-o sa le poată duce. Sa-si amintească ce inseamna si cum se simte atunci cand sta lângă R.I.P. Fiindca imi propun sa-i răstorn din nou lumea pe dos,apoi sa i-o incendiez din temelii. Sa fac scrum tot ce am trăit și a reusit sa ne distrugă pe amandoi. Dupa sa o luam din nou de la capăt si sa construim inca o data dea zero. Pentru ca astia suntem noi. Datorita conjuncturii si a istoriei ce ne leaga,impreuna pot sa zic ca am trăit si-o sa trăim o poveste fără sfârșit.