Borfașul 🔞

Capitolul 54

Anastasia:
 
Dupa o săptămână de stat în Germania,am reușit sa-mi rezolv toate actele și sa inchei toate socotelile cu nemții,apoi ne-am pus pe drum cu duba plina ochi de bagaje si am facut o oprire la Barcelona. Fiindca era orasul cel mai apropiat de granita,unde am putut sa ne si distram,dar sa si stam la plaja,am zis sa îmbină utilul cu plăcutul si uite cum am stat o săptămână și pe la cei cu sangre caliente prin vene.
Acum,ne aflam din nou in masina,iar daca eu sunt rupta din cauza drumului lung,Darius pare ca n-are nici o treaba.
-Nu ești obosit?intreb si clatina din cap. Putem sa oprim si sa dormim pe la un hotel daca vrei,continui și imi arunca o privire fugitiva.
Am intrat de cateva ore in tara,iar el are mai bine de 24 de când conduce. În scurt timp o sa se lase noaptea,iar amandurora ne-ar prinde bine sa ne dezamortim oasele și sa ne întindem pe un pat cu toate ca nu mai avem atat de mult pana la București.
-Nu mai oprim printesa. Mergem direct acasă,spune in vreme ce isi scoate o tigara din pachet si da sa o aprinda.
-Conduci de atâtea ore Darius,replic căscând.
-Sunt învățat cu drumurile lungi ce par interminabile. Pune-te si dormi daca vrei. Cand ai sa te trezești o sa fim la București. Mai avem vreo 5 ore daca drumul o sa continuie sa fie la fel de liber și gata,o sa ajungem la capat de linie,surade,dar sunetul iese obosit printre buzele lui.
-Nu pot sa dorm daca conduci,raspund si imi tintesc privirea pe drum. Imi vine încontinuu sa vorbesc ca sa nu existe riscul sa adormi la volan.
-N-am sa o fac,Anastasia. Sunt intrat pe pilot automat. Acum si daca as vrea sa adorm,la cat sunt de obosit n-as putea.
„Înțeleg lucrul asta,fiindca asa am pățit si eu cand am condus intr-una atunci cand am venit în vara acasă,dar la mine n-a fost vorba de un drum atat de lung. Am condus vreo 12 ore,nu mai bine de 24 asa cum are el.”
Casc din nou numai la gândul ca suntem de atâtea ore în masina,iar in timpul asta am oprit doar de cateva ori cat sa mergem pana la baie,sa alimentam si sa bem câte o cafea,apoi ma intind si dau mai tare volumul ca muzica de la radio sa rasune in boxe si sa-mi evapore astfel somnul ce-mi curge prin vene.
Melodiile ajung sa curga una dupa alta,in vreme ce mergem pe plaiurile mioritice,iar cand intr-un final ajungem sa intram in București cateva ore mai târziu,un oftat de ușurare se desprinde de pe buzele mele.
-De aici mai avem mult de mers?il intreb dupa ce ma intind ca sa reduc volumul in boxe.
-La ora asta traficul nu e infernal,deci...nu...o sa dureze decat vreo 45 de minute.
-Unde stai?
-In Titan,raspunde si incep sa ma uit pe panouri sa vad daca apare ceva pe ele cu zona respectiva.
-Iar băieții?
-Tot acolo. Ne-am mutat în același cartier sa putem fi aproape unii de alții.
-Misto,replic din timp ce ma intind si imi trosnesc cateva oase. Nevestele lor sunt de loc din București?intreb si scoate un,aha,printre buze. Iar fiecare dintre ei au copii?
-Da. Amandoi au cate doi. Warr doua fete,iar Death o fata si-un baiat.
Chicotesc.
-Si cum se simte pentru vagabonzi sa fie tați de fete?intreb cu zambetul pe buze.
-Din câte știu eu,n-au treaba. Si-au învățat fetele de mici sa abia grija ce alegeri fac in viata si le-au explicat cum sta treaba cu băieții din ziua de azi.
-Iar daca se trezezc peste ani la usa cu cate un golan? Ce o sa faca?
Surade.
-Daca sunt golani ca noi,nu o sa aiba treaba cu ei. E o diferență de la cer la pământ,intre meltenii cărora le arde stomacul de foame,dar se dau mari smecheri si borfasii ce au scoala vieții si știu sa se descurce in orice situatie.
-Smecherii se cunosc,nu se inventează spunea o vorba in cartier,zic in timp ce intorc privirea spre el.
Incuviinteaza din cap.
-O sa fie valabila mereu vorba asta. Lumea se schimba,dar cartierul niciodata.
-Pai...si tu daca o sa ai fata?continui,iar un ranjet drăcesc ii curbeaza buzele.
-Fata mea o sa fie mai vagaboanta decat mulți dintre borfasii de pe vremea noastră. O sa stie sa invarta totul pe degete fiindca o s-o învețe tat-su cum sa o faca in asa fel incat sa-i mănânce toata lumea din palma.
Zambesc.
„Norocoasa fata...la fel ca mine fiindca o sa aiba sansa sa cunoască un bărbat ca tat-su,doar ca spre deosebire de mine,ea o sa plece din start cu șanse infinit mai mari in viata,pentru ca știu de ce e capabil brunetul sa faca pentru ceea ce iubește. E in stare sa-si dea si viata pentru ființele dragi sufletului lui.”
 
*****
 
-Gata! Am ajuns!zice in vreme ce face un viraj la dreapta si opreste pe un platou in fata unei case închise la culoare.
-Aaaa...spun socata fiindca ceea ce vad prin intunericul spulberat doar de lampile care se aprind cand masina se opreste,casa seamănă mai mult cu un bloc impartit in mai multe aripi. Nu ziceai ca stai la casa?intreb si chicoteste in barba.
-E o casa.
-Asta e o casa?raspund mirata.
-In viziunea mea,da. Hai jos,imi cere si-si aduna telefonul impreuna cu pachetul de tigari si bricheta,apoi coboara din masina si se intinde.
Cobor dupa el si ma uit gura casca la fatada ce e mai mult facuta din sticla,decat din beton,dupa imi adun geanta de pe jos ce mi-a stat la picioare cand el da roata masina ca sa ajungă langa mine si inchid portiera in urma mea imediat ce mi-o pun pe umar.
Blochează duba,apoi isi împletește degetele cu ale mele si ne punem în mișcare.
-O sa începem sa-ti descarcam lucrurile in zilele ce urmează,ma informează si incuviintez pierduta din cap.
Trecem de garajul ce se afla la parterul casei,apoi pe langa un zid inalt facut din sticla mata si neagra,dupa urcam treptele ce se aprind inainte sa pasim pe ele și deblochează usa ce pare inexistenta fiindca face parte din fatada facuta complet din sticla,doar cu atingerea unei palmei pusa deasupra unui aparat ce aduce cu un interfon si abia se vede.
-Usa ta se deschide pe baza de amprenta?intreb mirata.
Imi face cu ochiul,iar după ce deschide bucata de sticla ce ne lasa sa patrunde in casa si aici luminile se aprind din nou automat,dand la iveala un living enorm facut din marmura neagra si mobilat in aceeași culoare,mai ca nu-mi culeg maxilarul de pe jos.
-Toata casa e făcută în stilul asta?intreb dupa ce inghit de cateva ori in sec.
„N-am văzut in viata mea atata lux!”
-Ce dracu Darius?intreb ca trasnita in urma gandului si inainte sa apuce el ca sa-mi răspundă la prima întrebare.
Chicoteste.
-Nu iti place?vrea sa stie si ma trage dupa el spre scarile ce urca la etajul superior.
-E...zic uluita. Aaaa....continui fiindca nu-mi găsesc cuvintele.
Din nou chicoteste,iar cand ma baga pe o usa si aprinde luminile ce sunt amplasate strategic pe pereti si tavan ca sa scoata mai tare luxul in evidenta,imi cade efectiv fata cand ii vad dormitorul.
Marmura neagra nu lipsește nici aici,iar patul e tapițat și facut dintr-o piele la fel de inchisa la culoare. Asternuturile sunt negre,la fel și perdelele,dar si draperiile.
Niște uși deschise pe jumatate făcute doar din sticla se afla în partea stanga,iar dincolo de ele vad o zona de relaxare,sau ma rog...de păcătuit. Fiindca exista o canapea pe întreg peretele si un cub tot din piele amplasat în fata ei din care iese o bara de streaptease.
-Cate au mai calcat pragul?intreb maraind cand vad bara respectiva si bufneste in ras.
-Eram curios sa-ti vad reacția si ce spui când ai sa dai cu ochii de bara aia,replica amuzat,dar eu mijesc ochii fiindca nu mi se pare nimic de ras.
Ba din contra,numai cand ma gândesc la femeile ce au dansat pentru el goale,apoi s-au lăsat in voia lui,mi se aprinde sangele din cauza geloziei.
-Calmeaza-te,imi cere cand un alt marait imi părăsește buzele. Locul ala a fost creat doar pentru noi doi.
-Da,sigur!pufnesc neîncrezătoare.
Ma prinde de dupa umeri și ma lipeste de trupul lui,apoi il simt cum isi coboara privirea pe mine si intorc capul dintr-o miscare spre chipul sau.
-Ti-am zis ca n-am futut pe nici una de cand ai plecat,spune si dau sa deschid gura ca sa-l corectez,insa mi-o ia inainte. Nu la modul în care sa ma pierd prin ele,ci doar in gura lor,dar lucrul asta nu l-am făcut niciodată acasă. Mereu le chemam in camerele de hotel cand eram plecat prin tara,ori prin afara ei. Insa aici,in dormitorul meu nu a intrat nici o femeie,Anastasia. Nici macar mama,fiindca n-a venit niciodata la București. Cat despre camera aia,zice si indica cu arătătorul spre ea,apoi continua. Stii cum se zice,proiectează si misca lucrurile in asa fel,incat sa meargă spre directia pe care ti-o dorești. Eu asta am făcut. Te-am vrut pe tine și am făcut in asa fel incat sa te atrag. Cu acea camera...cu tatuajele de pe mine...si cu verigheta ce azi o ții inapoi pe deget.
Fruntea mi se descreteste cand il aud,pentru ca știu ca nu minte. Nu e genul. Daca lucrurile stăteau altfel decât mi le-a spus acum,stiu ca nu avea nici o problema in a le insira exact asa cum s-au intamplat cat timp am lipsit eu din viata lui.
-Scuze...zic oftand si ii înlănțui talia.
Ma uit pe dupa el cat il îmbrățișez și vad ca in cealalta parte,opusa zonei de relaxare se afla alte doua uși identice cu celelalte,făcute tot din sticla și întredeschise pe jumatate,iar cu ajutorul luminii din dormitor vad ca dincolo de ele se afla o baie.
Una mortala,la fel de neagra si cu o cada rotunda facuta din marmura ce tronează fix in mijlocul încăperii.
„Doamne cât lux! Tare curioasa as fi sa vad reacția mamei daca ar vedea ce casa deține borfasul pe care nu l-a inghitit toata viata ei. Oare si-ar schimba părerea datorita banilor pe care ii are în ziua de astăzi? Fiindca pe mine,desi luxul in care trăiește nu ma lasa indiferenta,nici nu pot sa zic ca schimba cu ceva sentimentele ce le am pentru el. Fiind ca l-am cunoscut și l-am iubit inca de pe vremea când nu avea nimic. Iar acea iubire mi-a izvorât direct din suflet. De asta si astăzi continui sa-l iubesc fara nici un interes. Pentru ca pe vremurile acelea n-am cerut nimic la schimb decat sa fie doar pentru mine,iar acum dorinta a rămas aceeași si-o sa rămână neschimbata. Pentru ca putea sa stea și intr-o camera de cămin din partea mea,tot n-ar fi contat. Fiindca n-am avut si n-o sa am vreun interes cand vine vorba de iubire. Iubirea ce se bazează pe interese,dispare la fel de repede cand telurile se ating. Eu in schimb il iubesc sincer si fara sa caut vreun profit de pe urma lui,fiindca,pentru mine Darius a rămas tot el. Borfasul ce mi s-a dedicat trup și suflet. Nu s-a transformat intre timp in R.I.P,rapper-ului ce a înnebunit o tara întreaga si-a bagata-o in boala,iar fiecare pipita i-ar cădea la picioare doar pentru ca este o mare vedeta.”
 
*****

Bârlogul Borfașului: