Alături de tine

21. "Drogul meu"

Mă trezesc stând pe ceva tare, după care fragmente din seara trecută îmi apar în minte și realizez că acel ceva tare este Andreas. Încerc să mă dau de pe el, însă brațele sale mă opresc. Îmi ridic privirea și dau de cele două oceane care m-au cucerit din prima clipă.

- Bună dimineața, iubito! îmi șoptește și mă sărută pe frunte. Părul îi stă în toate direcțiile, iar tenul lui alb îi scoate pistruii în evidență. Privirea îmi cade spre buzele lui rozalii, și fără să vreau înghit în sec. Drogul meu. Observ cum colțurile gurii i se ridică și îmi mut privirea.

- Bună dimineața. Pot să știu și eu de ce zâmbești?

- Te holbezi la buzele mele, spune rânjind.

Îmi las capul în jos de rușine și simt cum obrajii mei prind culoare. Simt cum Andreas își ridică o palmă de pe spatele meu, apoi o așeză sub bărbia mea și o ridică ușor.

- De câte ori să îți mai spun că nu trebuie să îți fie rușine de mine? spune privindu-mă în ochi. Îmi mângâie ușor obrazul cu buricele degetelor, apoi își apropie capul de al meu și își lipește buzele de ale mele. Asta așteptam: doza mea fără de care nu pot trăi. Își mișcă ușor buzele peste alea mele câteva momente, apoi se retrage și mă privește.

- Ești așa frumoasă!

Zâmbesc și mă aplec pentru a-l săruta. Îmi răspunde la sărut cu același foc, iar în scurt timp limbile noastre dansează împreună.
Ne desprindem din sărut și îmi aplec ușor capul, lipindu-mi fruntea de a lui.

- Ești așa dulce, îi șoptesc, iar el chicotește.

- Nu așa ca tine, iubito!

Zâmbesc și mă ridic de pe el. Cobor din pat, dar îmi prinde mâna.

- Unde crezi că pleci?

- La baie. Mă întorc repede, promit! spun și îl sărut pe nas.

Îmi dă drumul la mâna, iar eu mă duc la dulap pentru a lua haine de schimb. Aleg o pereche de pantaloni de trening gri și un tricoul alb. Le iau și mă îndrept spre baie, iar Andreas îmi urmărește fiecare mișcare până când dispar din raza lui vizuală.
Mă spăl pe față și pe dinți, apoi mă dezbrac de hainele în care am dormit și le îmbrac pe celelalte și ies pe ușă.

- Ai zis că te întorci repede, îmi spune cu o voce tristă.

- Nu am stat nici 5 minute! spun și mă așez în pat, iar el mă trage la el în brațe.

- Tu crezi că eu pot să stau fără tine 5 minute?!

Chicotesc, iar el îmi ridică bărbia și mă sărută.

- Ești așa copil! îi spun.

- Dar sunt copilul tău, nu-i așa?

- Da, iubitule! spun și îl sărut.

Îmi plimb mâinile prin părul lui mătăsos, iar el îmi mângâie spatele. Limba lui îmi atinge buza inferioară, iar eu deschid gura pentru a-i face loc. Metalul rece îmi atinge limba și fără să vreau gem ușor. Andreas zâmbește în sărut, iar eu îl mușc de limbă și îl trag de păr ca să se învețe minte să nu mai râdă de mine.

- Ești mentolată, spune când ne desprindem.

- Tu ești dulce.

Mă ridic de pe el și îi întind mâna. Se ridică din pat și mi-o cuprinde, iar eu îl trag spre ușă. Coborâm în bucătărie, iar pe masă, lângă vaza cu buchetul de flori, găsesc un bilet.

Bună dimineața, porumbeilor! Nu am vrut să vă trezesc așa că vă scriu acest bilet. Am plecat la Clarissa și probabil voi rămâne la ea până mâine. A sunat Ivy și a spus că au ajuns cu bine în Londra și că îi e dor de noi.

P.S.: Aveți grijă ce faceți, nebunaticilor!

Tate

Chicotesc la cele citite și îi arăt lui Andreas, care, la rândul său, râde.

- Ce vrei să mănânci? îl întreb.

- Un iaurt.

Deschid ușa frigiderului și iau cinci pahare de iaurt cu diferite fructe.

- Căpșuni, zmeură, caise, piersică sau vișine?

- Zmeură, îmi spune și zâmbește cu subînțeles. Știu că face legătura cu gelul meu de duș, dar decid să nu îi spun nimic. I-l înmânez, apoi scot o lingură din sertar și i-o dau.

În timp ce el mănâncă, iau două pahare și pun suc de portocale în ele. Îi dau lui unul, apoi mă așez pe un scaun în fața lui.

- Tu nu mănânci?

- Nu îmi e foame, spun și iau o gură de suc.

Gândul îmi zboară la mama. Cum de nu m-a sunat pe mine și l-a sunat pe Tate? Probabil încă mai crede că sunt supărată pe ea, și chiar sunt într-o oarecare măsură.
Trei săptămâni. Ce o să fac fără ei trei săptămâni? Nici nu știu cum de mai rezist.

Mă trezesc din visare atunci când Andreas îmi întinde o lingură cu iaurt, însă scutur din cap.

- Pentru mine, mă roagă cu o voce atât de drăgălașă încât nu îi rezist. Mă aplec ușor și iau iaurtul din lingură, iar el zâmbește satisfăcut.

După ce termină de mâncat spăl paharele și lingura, apoi mergem în camera mea. Deschid ușa de la balcon și las aerul proaspăt să îmi invadeze camera, apoi mă întind în pat lângă Andreas. Tine mâna întinsă, așa că profit de ocazie și mă cuibăresc la pieptul său mare. Profită și el de ocazie și își încolăcește picioarele în jurul coapselor mele, iar mâinile le poziționează pe spate și mă strânge în brațe.

- Te ador.

Zâmbesc și îmi ridic privirea spre el. Îmi lipesc buzele de ale lui și îl strâng în brațe cât de tare pot.

Ziua ne-o petrecem în camera mea, uitându-ne la filme și desene animate, iar pe seara comandăm pizza pentru cină.

- Eu mă duc să fac un duș. Ai aici banii pentru pizza, spun arătându-i noptiera. Îmi iau haine și lenjerie de schimb din dulap, apoi mă îndrept spre baie.

- Să mă strigi dacă se întâmplă ceva.

Îmi dau ochii peste cap și intru în baie.
După aproximativ 15 minute, ies din baie. Comanda a ajuns și observ că Andreas a găsit un desen la care să ne uităm.

- Serios? Vrei să ne uităm la Frumoasa și Bestia? L-am mai văzut de minim cinci ori până acum.

- Eu nu, așa că pe acesta îl vedem! îmi spune autoritar.

Chicotesc și îi dau un sărut pe nas. Mă așez pe pat, iar Andreas pornește desenul și desface cutia de pizza. Mâncăm în liniște, iar Andreas se uită cu sufletul la gură la televizor, curios de ce se va întâmpla.
Terminăm de mâncat și ne continuăm desenul în liniște, cu mici pauze de sărut. Mă ridic în șezut și mă sprijin de spătarul patului, iar Andreas își pune capul pe pieptul meu. Îmi ridic mâna și mă joc cu parul lui ciufulit, iar el mă strânge în brațe.