Alături de tine

20. "Vrei să fii iubita mea?"

Mă strânge în brațe, apoi se dă câțiva centimetri mai în spate pentru a mă putea vedea.

- Nici nu ai idee cât de tare a durut.

- Îmi pare rău, însă am acceptat doar pentru că eram nesigură de sentimentele tale pentru mine.

Oftează și îmi dă câteva șuvițe de păr după ureche. Îl sărut pe bărbie și mă îndepărtez puțin pentru a ne putea privi mai bine.

- Vrei să fii iubita mea? mă întreabă, iar obrajii îmi iau foc instantaneu.

- Da!

Zâmbește cu gura până la urechi, iar apoi își ridică mâinile la nivelul frunții mele și își strecoară degetele în parul meu. Îmi dă capul ușor pe spate și se apleacă, lipindu-și buzele de ale mele. Acele buze de care mi-a fost atât de dor. Moi, dulci, pe care nu le-aș putea înlocui vreodată. Tocmai am gustat din drogul meu și deja vreau supradoză.
Îmi pun mâinile pe șoldurile lui, în timp ce limba sa pătrunde la mine în gură. Bila de metal face sărutul și mai pasional decât ar trebui, iar senzația e mirifică.

Ne despărțim după câteva momente și ne privim unul pe altul zâmbind.

- Ești așa frumoasă când roșești. Zâmbesc și îi plasez un sărut pe obraz.

- Tu ești frumos oricum.

Mă ia de mână și ne continuăm drumul spre casă. E atât de romantic uneori. Atât de frumos și atrăgător.

- Rămâi peste noapte? îl întreb când suntem la două case distanță de a mea.

- Da. Plus că va trebui să găsesc un mod prin care să îi spun lui Tate de noi.

Oh, nu. Dacă nu o să îi convină și nu va fi de acord cu relația asta? Poate o să îl deranjeze și o să se certe cu Andreas din cauza mea.

- Crezi că va fi împotriva relației noastre?

- Nu îmi pasă. O sa fac orice pentru tine, chiar și să mă cert cu cel mai bun prieten! spune hotărât și realizez că băiatul ăsta chiar e în stare să face orice pentru mine și chiar mă iubește.

Ajungem în fața ușii, iar Andreas îmi dă drumul la mână, și îmi dau seama de ce face asta și fără să pun întrebări. Îmi fac curaj și apăs clanța și nu sunt deloc surprinsă să îl văd pe Tate pe canapea. Andreas închide ușa în urma noastră și îl simt tensionat. Mai tensionat decât sunt eu.
Tate se ridică și ne salută, iar eu nu pot decât să murmur un bună. Bate pumnul cu Andreas, apoi vine și mă ia în brațe, sărutându-mă pe frunte. Ne-am apropiat mult și îmi este ca un frate adevărat, de sânge. Țin la el, dar dacă se împotrivește acestei relații o să îl disprețuiesc până la Dumnezeu și înapoi.

Ne așezăm pe canapea, iar tensiunea din mine crește. Bat din picior pe podea pentru a mă calma, dar fără rezultat. Reacția mea nu trece neobservată și simt cum Tate se uită la mine.

- Te simți bine? Ești cam încordată.

Îmi întorc capul fulgerător spre el și îl privesc preț de câteva secunde, după care mă uit la Andreas și îl văd la fel de tensionat.

- Sunt bine, murmur și îmi întorc privirea spre el.

- Ești sigură?

Aprob din cap.

- Da, doar că... trebuie să vorbim, murmur aproape în șoaptă și nu sunt sigură dacă m-a auzit.

- S-a întâmplat ceva? întreabă mutându-și privirea când la unul, când la altul.

Oftez și iau o gură de apă din paharul de pe masă.

- Uite ce e, Tate, începe Andreas. Noi doi... Suntem împreună, reușește să spună cu vocea întretăiată.

Tate își mută privirea de la unul la altul și tace. Liniștea dinainte furtunii.

- Oh, deci în sfârșit ați avut curaj să vă mărturisiți sentimentele, spune zâmbind. Mă bucur pentru voi. Să vă țină! spune și dă să mă ia în brațe.

- Stai, spun și ridic o mână ca să îl opresc. Deci nu ești supărat?

Se uită la mine cu o sprânceană ridicată.

- Nu. Ar trebui să fiu?

Simt cum mi se ridică o piatră de pe inimă și răsuflu ușurată. Se pare că furtună refuză să apară și mă bucur. Mă uit spre Andreas și îi zâmbesc, iar el face la fel. Îmi îndrept privirea spre Tate și îi zâmbesc larg, apoi îi sar în brațe. Râde și mă sărută pe obraz, apoi ne desprindem din îmbrățișare, iar el îl ia în brațe pe Andreas și îl bate pe umăr.

- De cât timp? întreabă zâmbind.

- 20 de minute, îi răspund la fel de zâmbitoare.

- Deci de asta erați atât de tensionați. Credeați că o să mă opun?

Dăm din cap în sens afirmativ, iar el pufnește.

- Nici gând. Chiar vă voiam împreună și mă gândeam când ai de gând să îi spui, derbedeule.

Râdem toți apoi mă scuz și urc în cameră pentru a-mi face un duș. Las apa să îmi invadeze corpul pentru 20 de minute, apoi mă șterg cu un prosop și mă îmbrac. Mă spăl pe dinți, apoi ies din baie și mare îmi e mirarea să îl găsesc pe Andreas cocoțat la mine în pat. S-a schimbat într-un tricou gri și niște pantaloni de trening, deci probabil și-a făcut duș. Mă arunc în pat, iar bănuială îmi e confirmată de mirosul gelului de duș al lui Tate.
Îl sărut pe obraz, iar apoi îmi pun capul pe pieptul lui.

- Mă bucur că Tate a fost de acord.

- Mă așteptam să fie, îmi răspunde.

Îmi ridic capul și îl sărut pe gât, mușcând ușor. Continui cu săruturi în sus, apoi pe linia maxilarului, până în colțul gurii. Zâmbește și se uită la mine pervers. Îi acopăr imediat buzele cu ale mele, iar în următoarea secundă sunt sub el. Chicotesc, iar el îmi desface picioarele și se strecoară între ele. Îmi ridic picioarele și îi cuprind talia cu ele, iar el zâmbește în sărut. Își coboară capul spre gâtul meu și mă tratează în același mod. Mă sărută ușor, trasând cerculețe cu limba, apoi mă mușcă brutal. Icnesc și tresar când dinții lui fac contactul cu pielea mea, apoi mă relaxez când suge ușor.
Își ridică capul și mă privește în ochi. Își coboară privirea spre buzele mele, apoi mă sărută ușor și delicat.

Îmi lasă picioarele pe lângă corpul lui, iar mâinile le plasează sub spatele meu. Mă ridică, iar el se lasă pe spate cu mine peste el. Își desface picioarele și le cuprinde pe ale mele, iar mâinile sale îmi înconjoară spatele. Îmi las capul pe pieptul lui și inspir adânc.

- Noapte bună, iubito!

- Noapte bună, iubitule! spun și îl mai sărut o dată.