Condamnați

15. Pagini de jurnal

11 Octombrie 2014 , 12:37 , Sierra Nevada

" Draga jurnalule,

Iti spun draga doar pentru ca stiu ca tu nu ma vei critica pentru ceea ce voi scrie sau voi spune, si vei tine tacere pana cand paginile tale vor fi facute scrum.

Suntem in a treia zi de vacanta, si deja simt ca mor de dorul Katiei, asa ca am facut ce imi sta in putinta ca sa-mi iau gandul de la ea. Probabil ca sunt singura eleva ramasa in cabana, deoarece restul sunt plecati cu cortul, chiar daca pe jos zapada depaseste gleznele.Profesorul de sport spune ca supravietuirea nu se face doar pe caldura.

De ce sunt aici ? Ei bine, ieri, Venezuela a umblat toata ziua doar intr-un nenorocit de cearsaf. Dupa ce a plecat cu Pedro , abia pe la jumatatea drumului si-au dat seama ca nu mai au prea multa benzina, asa ca s-au intors inapoi la cabana. Bineinteles, nu inainte de a mai sta cateva momente singuri, cu masina oprita pe marginea drumului.

Harry pornise caldura, si se asezase langa mine pe bancheta din spate, dar surprinzator, isi tinuse mainile acasa.

La inceput.

Odata ce ii simtisem parfumul imbietor, ii inconjurasem corpul cu bratele, si numarasem in gand secundele care trecusera in timp ce statea ca o stana de piatra.

Fix 13.

Parea socat .

Si eu eram. A fost prima data cand l-am imbratisat pe Harry, si pot sa spun ca a fost de-a dreptul uimitor. Mainile sale in jurul taliei mele subtiri, caldura sa, care ma topea mai rau ca soarele si...totul. Ma tinea atat de strans, de parca nu mai voia sa-mi dea drumul niciodata. Si eu faceam la fel.

Imi aparusera in minte momentele visului meu, si scapasem involuntar cuvintele 'Nu ma lasa' pe care, bineinteles, le-a auzit.

Imi ceruse explicatii si refuzasem vehement, dar pana la urma, i-am povestit tot visul meu si mai aveam putin pana sa plang, asta daca nu imi soptea ca nu o sa ma lase niciodata singura si incepuse sa-si plimbe mana pe spatele meu pentru a ma linisti.

Acela a fost momentul cand si-a dat seama ca nu am un sutien pe mine sau orice altceva care sa-mi acopere sanii. Sau feminitatea.

Incepusem sa rad cand ii vazusem fata socata: ochii holbati, privind intr-un punct fix in fata, in timp ce mana sa intepenise pe spatele meu.

Imi inghitisem rasetele cand un ranjet pervers aparuse pe buzele sale si se intorsese catre mine de parca eram o actrita porno si el persoana ce statea in spatele ecranului.

Incercasem sa-i zic sa stea cuminte si chiar incepusem sa tip, impingandu-i fata cu mainile cand se apropiase de mine, incercand sa ma sarute.Reusise dupa cateva secunde,si eu accepstasem ca proasta, fiind vrajita total de el.

Asa ca nu prea imi dadusem seama cand imi despartise picioarele si isi facuse loc intre ele, simtindu-i masculinitatea intarita mai bine decat am simtit-o vreodata.

Nu te gandi la prostii, cearsaful ala fusese atat de binecuvantat in momentele alea de mine, fiindca acoperea intotdeauna esentialul. Incepuse sa-si plimbe mainile calde pe coapsele si bratele mele, atat de aproape de zona interzisa, si probabil ca mai aveam atat de putin pana sa facem o nebunie, dat faptul ca ii scosesem bluza involuntar,daca un politist nu batea in geam. Ne speriasem ca dracu in momentele alea, mai ales ca eu aveam doar un cearsaf pe mine, si Harry era la bustul gol. Ma gandisem ca poate imi auzise gemetele de placere pe care le scoteam din secunda in secunda, si se pare ca si Harry se gandise la asta, deoarece, surprinzator, spusese adevarul in fata omului. Dupa ce ma acoperise de parca eram bolnava, crapase geamul din fata ca sa vorbesca cu politistul. Prostul uitase sa isi puna bluza. Politistul era un om foarte de treaba, glumise de fapt. Ne spusese ca nu avem voie sa parcam acolo, si sa nu facem sex neprotejat.