Intotdeauna mi-a fost frica de venirea acestui moment . Stiam ca va veni si ziua asta , dar nu ma gandeam deloc ca o sa vina atat de repede . Mereu am cosmaruri legat de lucrul asta , cosmaruri care ma bantuie de fiecare data cand inchid ochii .
Dar uite ca nu toate cosmarurile sunt vise .
Strang puternic in pumni costumul negru al lui Greg si inghit de nenumarate ori in sec . Cu totii se uita ingrijorati si confuzi la mine , fara sa spuna ceva . As vrea sa plang in momentul asta , dar se pare ca si glanda mea lacrimala e la fel de intepenita ca si restul corpului . Glanda mea lacrimala se ineaca in paralizie .
Exteriorul meu inca nu poate sa asimileze informatiile pe care ochii mei le-au acaparat . exteriorul meu nu reactioneaza , doar sta inlemnit si asteapta sa rabufnesc . Dar interiorul, interiorul duce un razboi zdravan , plin de tipete si urlete de durere ce vor sa-mi intre in carne si sa iasa afara .
Si totusi , nu le pot lasa sa evadeze . Nu vreau sa evadeze .
Ochii mei sunt extenuati de la atata plans , de la atatea lacrimi varsate , doar pentru ca imi era frica .
Dar nu plang .
Constientizez ca asta e un imbold ca sa trec de toate acele forme de manifestare sentimentala . Corpul meu nu vrea sa planga .
Eu nu vreau sa plang .
Vreau sa fiu puternica si sa trec peste toate simturile si sentimentele ce-mi pulseaza prin tot corpul .
Tot ce vreau e sa trec mai repede peste asta si sa-mi strang fiica in brate asa cum ar fi trebuit sa fac tot timpul .
- Doamna Lachowski , sunteti bine ? vocea lui Greg ma scoate din gandurile mele maniace si imi ridic robotic capul spre el . Ati stat cateva minute nemiscata , fara sa ne auziti sau sa reactionati . Era ca si cum va aflati in coma. Ce s-a intamplat ?
Imi cobor capul in pamant si strang hartia in maini , pana devine un mic ghemotoc sifonat .
- Tocmai am primit o invitatie la razboi pe care nu o putem refuza , murmur ca un aparat programat sa faca anumite treburi .
Ei nu spun nimic . Ei nu stiu cum sa-mi faca fata .
Millikan stie ca nu pot face copii . Dar cum ? Abia ce aflasem si eu asta . Singurul care stia era Loredan si doctorul ala ginecolog .
LOREDAN!
Loredan mi-ar pastra secretele cu pretul vietii sale .
La dracu!
Ca si cum as fi fost lovita de un fulger , ma retrag brusc de langa Greg si ma indrept fugind catre Dartz-ul meu . Le aud pasii in spate si nu ma sinchisesc sa ma uit la ei .
- Da-mi telefonul tau ! ii ordon lui Greg .
- Da , doamna ! imi spune si imi inmaneaza caramida sa neagra .
Formez cat de repede pot numarul lui Jace si imi scot cheia masinii din buzunar .
- Jace ! strig cand imi raspunde .
- Maria ?! S-a intamplat ceva ? Abia am vorbit acum 10 minute .
- Jace , asculta-ma cu atentie ! ii spun si deschid portbagajul masinii , lasand la iveala nenumaratele arme care se aflau acolo , iar masculii din spatele meu rasufla socati si fac cativa pasi in spate .
Asta e unul dintre multele motive pentru care nu am vrut sa iau diavolul asta la scoala . Am multe arme ascunse in portbagaj , iar daca le-ar vedea cineva probabil ar face un infarct si ar suna la FBI ca sa ma acuze ca sunt o terorista .
CITEȘTI
Condamnați
FanfictionCând sângele urlă după răzbunare, trebuie să îi dai ceea ce îți cere. Crescută într-o familie plină de secrete și pericol, înconjurată de iubire și atenție, Maria Wilde întâlnește greutatea vieții atunci când e răpită de cel care i-a distrus și îi v...
