Condamnați

32. Suntem bine

Imi trag inca o data nasul, inainte sa ma ridic in picioare si sa incep sa strabat holul de la un capat la altul pentru a treia oara pe ziua de azi. Mainile mele isi fac loc prin parul meu nespalat de atata amar de zile si privesc pierduta cum tenesii mei lovesc usor gresia alba de pe jos. Aerul incepuse sa se racoreasca, atat afara, cat si in spital, de parca incepea toamna, nu vara. Dupa spusele lui Liam, ploua de cateva zile, neoprindu-se decat pentru o ora, urmand ca mai apoi cerul sa planga pana ineca pamantul. Imi bag mana stanga in buzunarul calduros in care se aflau cateva bomboane de cafea-in ciuda durerii lui, Liam insistase sa se duca acasa si imi adusese o pereche de pantaloni de trening negri, niste tenesi caldurosi verzi si un hoodie gros cu gluga ce avea doua urechi de pisica. Adusese ceea ce gasise mai repede, din moment ce camera mea era inchisa dintr-un motiv necunoscut.Ma schimbasem cu greu in baia spitalului si am fost obligata sa bag ceva in burta. Chiar daca nu mancasem de zile intregi, simteam ca nu imi mai era foame, desi stomacul era de alta parere. Operatia lui Harry era in desfasurare de aproape o ora si ceva-timp ce parea un an intreg. Nu voiam sa stau la mai putin de doi metri de el, insa daca nu voiam sa lesin intr-un amarat de spital, trebuia sa imi umplu corpul cu energie. Asa ca Liam ma tarase ca pe un caine la cantina aflata la trei metri de spital, si ma umpluse de mancare. Nu refuzasem nimic. Comandasem o salata bulgareasca, doua portii de lasagna, una de carofi prajiti si o supa ca la mama acasa. Pe langa asta, luasem si o prajitura cu ciocolata. Desi felurile nu se potriveau intre ele, nu am comentat nimic. Pana la urma, nu tot acolo ajung? Liam, in schimb, se rezumase la o felie de pizza si la o sticla de Coca Cola. Ii tinea de foame, zicea el. Cumparasem o prajitura cu vanilie si pentru Jace, pe care am fost nevoita sa o ascund in buzunarul putin larg al pantalonilor pentru a nu ma vedea asistentele. Nu mai avea aceeasi forma cand intrasem in salon, insa m-a linistit faptul ca lui Jace i-a placut enorm de mult si parerea de rau incepuse sa ma cuprinda pentru ca nu ii mai adusesem inca una. Apoi i-am facut pe furis o vizita ascunsa lui Oliver. Era la terapie intensiva si mi se rupsese sufletul cand ii vazusem chipul lipsit de emotie, lipsit de zambetul sau fermecator. Era pentru prima data cand il vedem astfel, si brusc imi adusesem aminte de cat de mult am plans stiind ca este mort, cat de mult il visam strigandu-mi numele si sarutandu-ma. Nu stiu daca va iesi din coma-dar sper sa o faca si sa nu ramana cu sechele. Nu il mai iubeam in felul din trecut, insa dragostea pe care i-o purtam era suficienta ca sa stiu ca nu il voi parasi niciodata. O sa ramana o persoana importanta, un prieten special si confident. Aproape ca era sa fiu prinsa, dar m-am mobilizat rapid si m-am ascuns dupa usa cand o asistenta intrase. Nu ma vazuse cand iesisem, si chiar daca ma vedea, putin imi pasa. Nici nu iesisem bine din salonul sau, ca ma intalnisem cu Melinda. Eram surprinsa sa o vad dupa atata vreme, si ma aruncasem imediat in bratele sale calduroase. Si ea era la fel de socata cand m-a zarit,chiar daca tocmai pe mine ma cauta. I-am rezumat tot ceea ce s-a intamplat cand a vazut ca nu mai aveam acea burta gigantica. Avea fata plansa, parul ei pe care si-l facuse bob era infoiat si arata mai putin aranjata decat am vazut-o vreodata. Crezusem ca i se intamplase ceva, dar mi-a spus ca nu a inchis in ochi inca de cand am fost data 'disparuta'. Trecuse pe la casa mea inainte sa vina la spital. M-a informat ca Greg se afla intr-o stare deplorabila-nu numai pentru ca a ramas acasa sa ingrijeasca doi copii, in loc sa vina in cautarea mea-ci si pentru ca era indurerat pentru ca Oliver se afla in coma, iar eu eram naiba stie unde; il ucidea gandul ca as fi putut sa fiu moarta. Voise si el sa vina de indata ce aflase ca am aparut, insa cineva trebuia sa stea cu Katia si Dakota. Melinda o vazuse si pe Katia, inima sarandu-mi in sus de bucurie cand imi spusese ca incepuse sa se recupereze. Sa se recupereze din ce? Fusesem socata cand imi spusese ca nu dormise multe nopti la rand, plangea neincetat, nu manca nici felul ei preferat de mancare, nu mai voia sa se joace, atat cu jucariile, cat si cu Dakota, si statea mai tot timpul suparata. Il blestemam in gand pe Millikan din cauza ca m-a rapit, astfel ca fiica mea ajunsese in starea asta. Mor de nerabdare sa o vad, si la fel si ea. Ii daduse Melindei cateva bomboane cu cafea ca sa mi le dea mie, pe care le primise de la o batranica de pe strada, cand iesise cu cateva zile in urma sa ia o frunza de la o floare.