Condamnați

39. Din nou

Sutienul devenea deja foarte inconfortabil, desi nici macar nu ii prinsesem inca cele cateva capse pe care le avea. Harry surade amuzat cand imi vede cat de mult ma chinuiam, dar apare in spatele meu si ma ajuta, parca trecandu-si in mod intentionat degetele sale calde pe pielea mea rece.

- Unul dintre multele dezavantaje ale unei sarcini e acela ca iti creste pieptul foarte mult. Nici macar nu imi inchipui prin ce trebuie sa treaca femeile cu vreo zece copii, ii zic suparata, in timp ce imi trag bluza peste cap, apoi ma aplec sa imi incalt adidasii.

Harry tuseste din nou amuzat si ma priveste incruntat, de parca ii luasem mancarea de la gura. Continua sa mentina contactul vizual si atunci cand isi leaga sireturile.

- Nu inteleg de ce va tot plangeti. E un avantaj, nu un dezavantaj.

Imi dau ochii peste cap si pufnesc din nas. Imi trec mainile de cateva ori prin par, si astept ca si el sa isi termine ce avea de facut.

- Hah, vorbeste unul care traieste pentru asa ceva! Murmur si scutur din cap. Oricum, dupa ce voi termina sa o alaptez de Claire, o sa ma apuc din nou de sala. Si nu, nu ai nimic de spus in asta, domnule.

Isi molfaie buzele, holbandu-se intr-un mod mult prea amuzant la mine, stiind ca eu ma tin intotdeauna de cuvant, rareori mi se intampla sa nu fac ceea ce am spus. Imi las capul pe spate si privesc ganditoare cerul instelat, minunandu-ma de cat de frumoasa este noaptea asta. Nu stiu sigur daca m-am mai simtit vreodata atat de libera, atat de euforica alaturi de cineva. Am fost doar noi. Doar eu si Harry, sub infinitatea boltei ceresti, ce ne veghea admirandu-ne. Aud cateva fosnete, dar nu reactionez in niciun fel, caci in urmatoarea secunda ii simt buzele moi pe gatul meu. Zambesc slab si imi inchid ochii, parca drogata cu atata placere. Ii simt ranjetul cum i se formeaza pe acele formatiuni carnoase, iar respiratia sa calda si lenta ma aducea din nou in pragul nebuniei. O nebunie placuta, insa.

- Imi pare atat de rau...il aud soptind si ma trezesc ca si electrocutata din transa in care ma adusese.

Se indeparteaza de mine inainte sa imi pot da seama, si ma priveste cu regret. Eu il privesc confuza.

- Iti pare rau? Iti pare rau pentru ce?

- Imi pare rau pentru ca te-am adus in mijlocul padurii si am profitat de tine.

Poate ca inca ma uitam ciudat la el, insa de data asta izbucnesc intr-un ras poate putin prea zgomotos, si mai mult ca sigur trezisem pana si ursii din hibernare. Parca au trecut ani buni de cand o persoana nu m-a mai amuzat si excitat in acelasi timp la fel ca si Harry, cu numai cateva cuvinte.

- Iubitule, zic chicotind. Daca tu crezi ca m-ai violat, atunci te inseli amarnic.

- Oh, Dumnezeule...Mi-ai spus cu putin timp in urma ca e posibil sa ai leucemie, iar eu am ignorat complet asta si te-am futut ca cel mai mare nenorocit din lume! Cum dracului poti sa razi, cand e ceva serios si grav?

- Da, tind sa cred ca inca nu ti-ai calmat hormonii.

- La naiba, Iisuse!

Ofteaza exasperat pana la cel mai inalt nivel, si dintr-o singura miscare ajunge din nou la mai putin de cativa centimetri departare de mine si imi ia fata in palma sa, privindu-ma serios. Asta nu era deloc un gest tandru, puteam sa jur ca degetele sale mai aveau putin pana sa imi sape adanc in fiecare parte a mandibulei. Puteam sa spun ca era brutal acum, iar privirea sa era animalica, furioasa.

- Tu nu pricepi ca sunt al dracului de ingrijorat? La dracu' cu tine si cu aparitia ta in Londra si in viata mea! Nu vreau sa te pierd nici acum, nici maine, niciodata. Vreau sa stai alaturi de mine pana cand o sa mi se zbarceasca pielea pe tot corpul si probabil ca voi intelege daca te vei uita la altul, atunci cand nu mi se va mai ridica. Vreau sa veghez asupra ta pana la sfarsitul zilelor mele, vreau sa te vad mereu tanara si frumoasa, fericita in viata, indiferent unde vei fi sau cu cine. Dar te vreau. Te vreau pe tine aproape de mine, vreau sa-ti aud inima batand in fiecare secunda a vietii, de parca si ea ar sti ca trebuie sa te tii mereu pe picioare, intelegi? Nu imi pasa ca poate la un moment dat nu ma vei mai iubi, sau o sa vrei sa stai cat mai departe de mine, dar trebuie sa lupti. Sa fii mai grijulie cu tine insati. Dar nu te poti duce atat de repede. Maria Wilde nu s-ar lasa niciodata rapusa de o boala, nici macar de leucemie.