Iubire de birou ( In curs de editare)

Capitolul 36

Din punctul de vedere a lui Andrew.

Dupa ce i-am scris lui Rrobert mi-am indreptat atentia spre bunicul care discuta aprig cu batrinul Michael. Nici el nu intelgea de ce era nevoie ca urmasii sai sa fie insurati desi era si el contra burlacilor.

- Andrew, ai vorbit cu Robert?

-Da, va fi aici curind, ii spun si ma indrept spre bar de unde imi i-au un pahar cu apa. As fi preferat ceva mai tare dar nu e momentul potrivit. Avem de discutat ceva serios.

Observasem ca Robert facuse o pasiune pentru Jenny, asistenta mea. Nu sunt adeptul relatiilor amoroase la birou dar ceva imi spunea ca e mai mult decit o simpla pasiune. Robrt nu era tipul care sa s indragosteasca de oricine si atit de rapid dupa despartirea cu fosta logodnica dar observasem cum o privea.

Era ceva la privirea lui. Nu stiu, poate imi pare. Dar mai aveam un gind, mai putin pozittv.Pentru Jenny. Nu cumva Robert avea sa o foloseasca pe Jenny pentru a primi averea bunicului??? Nu as crede sa fie chiar atit de....sau poate?

Dupa ce a venit si Robert am stat la masa rotunda in jur de doua ore...Robrt nu a zis nimic de Jenny. Faptul ca avea un copil avea sa ii placa bunicului. Desi e un barbat cu conceptii conservatoare nu avea sa fie contra ca viitoarea noastra sotie sa aiba deja un copil. Cit de straniu nu ar suna, avea o obsesie ca toti copii trebuie sa aiba si mama si tata.

Spre uimirea tuturor, Robert fusese linistit si nu preea implicat in discutie.

-Robert, imi pare mie sau esti cu gindurile la cineva? il intreba bunicul.

Nu a reusit sa raspunda caci intra secretara care ii soptise ceva bunicului si acela zimbi satisfacut.

-Tinere, nu ai cum nega. Ai un apel..de la tine din numar.. O domnisoara Jennifer Merslow te cauta.

Fata nu ii trada nici o emotie. Ma privi lung. Abia atunci i-am inteles privirea. Batrinul Michael.EL stia ca Jennifer era iubita mea. La naiba!!!!!!!

- Andrew?Fii amabil si explica-mi ce ati vazut la Jennifer de sunteti ambii innebuniti dupa ea? intreba batrinul Michael zimbind.

Am fost nevoit sa le marturisesc cite ceva. Robert a fost amabil sa explice ca apelul era probabil referitor la serviciu. A iesit in coridor si s-a reintors repede.

Ca de obicei la sfirsit am servit cite un pahar de whiskey in semn ca totul a decurs cum trebuia. Bunicul in sfirsit si-a dat seama ca nu are rost sa ne preseze. Desi, ceva era la mijloc. Dar ce?

-Cind ne intoarcem in oras? ma intreba Robert in timp ce isi verifica telefonul.

-Cred ca ne putem intoarce mine, ii raspund in timp ce ma indrept spre iesire. Nu cred ca o sa mai fie ceva de genul asta dar fii atent.

-Da, cred ca ar trebui si tu sa fii mai atent.

-Ce ai cu Jenny? il intreb si astept o reactie dura dar ma uimeste.

-Ce sa am? Imi place. Atit.

-Nu te deranjeaza ca are un copil? Nu cred ca e buna pentru rolul pentru o aventura de o noapte, nu?

-Recunosc, faptul ca are un copil ma framinta la inceput. Acum nu cred ca e o problema.Referitor la a doua intrebare, nu iti pare ca sunt mare deja sa stiu cine si pentru ce rol e bun?

-Frate, nu te supara. Dar, nu vreau sa sufere, bine? E o asistenta perfecta si a trcut prin multe, stii doar ce ne-a povestit James.

-Da, apropo, l-am vazut pe imbecilul ala azi.

-Cine? Tatal copilului?

-Da, a vazut-o si i-a dat o palma.Nu m-am putut abtine si l-am invata minte un pic.Dar cred ca o sa incerce sa o mai vada.

-E atit de idiot sa apara dupa cite i-a facut?

-Mda...La apartament nu o sa poata veni, am discutat deja cu cei de la paza.Doar sa nu o urmareasca.

-Si ce propui?

-Cred ca o sa fiu cu ea o perioada.

-Ce??

-Am sa o i-au eu la serviciu, o sa o aduc tot eu.Ce-ai crezut?

-Robert... Chiar vrei o relatie cu ea?

-Te deranjeaza ca e asistenta ta?

- Nu, stii ca nu sunt genul ala de om. Nu ma deranjeaza nici ca are copil deja. dar gindeste-te bine. Sa nu iti para rau.

-Fratele meu e psihologul meu personal?Sa-mi trimiti cecul.

Ne despartim dupa mica noastra discutie, fiecare indreptindu-se spre masina sa. Am ramas mirat ca am putut vorbi cu el. De obicei era mai inchis in sine. Acum a vorbit cu mine de parca totul e bine. Sper sa fie bine. Sa nu ii faca bietei fete rau. Dupa despartie am observat ca se transformase in genul de barbat care vedea in femei doar placere si atit.Chiar daca nu eram tare departe de el, imi era un pic mila de Jenny. Nu vroiam sa sufere din cauza lui Robert.

Cred ca incepusem sa imbatrinesc de eram atit de sensibil..Oghhh...

Din punctul de vedere a lui Robert

M-am urcat in masina si am accelerat ca sa ajung mai repede la ea. Nu stiu de ce eram atras de ea. Da, poate nu era ca celelalte dar tot o femeie era. Discutia cu Andrew ma cam enervase. Nu era fratele mai mare ca sa imi tina discursuri dar insistase sa nu o ranesc pe ea. Simtea si el ceva pentru ea?

Acum devenea gelos pe Andrew? Cred ca era deja prea de tot.

El care isi promisese ca nu va avea sentimente fata de nici o femeie, isi incalcase promisiunea? Nu stia deja ca aceste sentimente iti aduc suferinta in final? Atunci de ce sa nu i-ai de la viata doar ce e mai frumos??

Parca masina si in doar citeva minute era sus in fata numarului sau.

Deschise usa incet si pasi atent. Ea dormea pe o parte cu o mina sub cap iar cealaltam pe abdomen. Parul ii era incurcat pe perna alba ce ii evidentia parul sanatos. Buzele ii erau un pic intredeschise de parca asteptau un sarut.Era fermecatoare. Se apropie de ea si se aseza incet pe pat. I-au un fir de par si ma joc cu el. Pare atit de inocenta. Simt ca ...am nevoie de ea. Cit de banal si aiurea n-ar suna...Ma apropii de ea, si o sarut cast pe frunte.Cred ca totusi nu merita sa ii fac rau. Cred ca e doar un moft.. Imi i-au valiza si ies din numar indreptindu-ma spre masina in timp ce imi bronez un bilet la avion.