Iubire de birou ( In curs de editare)

Capitolul 58

Demult nu dormisem atât de bine. Visasem ceva frumos dar spre dimineață nu mai țineam minte. Aveam atâta energie, încât am reușit să pregătesc clătite cu brânză dulce și fructe, să fac un duș, să-mi ondulez părul și desigur machiajul. Atunci când ești fericită, ai puteri magice, așa-i? Reușești tot ce-ți pui în plan.

Un ciocănit la ușă m-a trezit din gânduri. Am deschis în grabă ușa și strigătul lui Sammy m-a cam speriat.

-Jenny!Wow!! Ce bine arăți!Ești superbă!!

-Mai încet, te rog, îi spun și îi dau voie să intre, Di încă doarme.

-Nu ai dormit noaptea?? Miroase a clătite? Hmm..Ce înseamnă asta?

-Nimic, doar ca am reușit mai multe, îi spun și mai pun un tacâm pe masă.

-Cum te simți ?

-Bine, de ce întrebi?

-Ești atât de schimbată, îmi spune în timp ce mă privește intens.

-O nouă zi, un nou început.

-Mami buna dimineața, se aude vocea copilei mele.

-Buna scumpo, avem un oaspete la dejun.

-Robert? Unde e ?

Sammy mă privește suspect.

-Robert?

-Sammy? Buna, îi spune la fel de veselă.

-Și de ce ar fi Robert la dejun?

-Să-i fi placut cina, avea să fie și la dejun.

Ochii lui Sammy cât și ai mei au ieșit din orbită la sigur. Nu mă așteptam ca Di să mă dea de gol...atât de rapid.

-Am pierdut ceva?

-Robert a luat cina cu noi, spune Di ăn timp ce își bea ceaiul. Bune clatite mami.

-Și de ce a luat cina cu voi?

- A venit să vorbească cu mama, spune Di simplu.Îmi pare că o place pe mama.

Eu stau într-o parte fără ca să spun ceva. Dar ce aș putea spune ? La sigur Sammy a înțeles altceva. Când mă gîndesc că am să-i dau explicații, off....

-Cred că o să te răpesc la pauza de prânz, spuse Sammy și mă privi în sfârșit.

-Bine, nu am încotr-o, spun și îmi beau cafeaua.

................

-Bună dimineața Mary, spun și i-au cafeaua ce mi-o întinde ea, mulțumesc mult.

-Bună și ție, îmi răspunde ea.

Deși am multe de făcut azi, simt că o să reușesc totul. Îmi verific agenda pe azi și răspund automat la bataia în ușă.

-Da.

A apărut în umilul meu birou ca un zeu, îmbrăcat într-un costum negru, ce îi accentua culoarea rece de smarald a ochilor. Nu observasem până acum ce privire dominatoare avea, un verde ce te hipnotiza, sau cel puțin eu eram atrasă de ei. Atât de verzi, atât de reci dar și atât de seducători..

-Bună dimineața Jennifer, spuse pe un ton cald.

-Bună dimineața......Robert, spun ușor rușinată.

-Știi că trebuie să fii prezentă la ședința de la 10 ?

-Eu ? Nu, credeam că participă doar asociații, spun scotocind prin documentele din fața mea.