Gheață.

17 5 2
                                    

Aș vrea să scriu despre tristețe,
Dar versuri nu mai am în ram;
Dorește vântul să mă-nvețe,
Și-mi bate cu furie-n geam...

În prag stă iarna mohorâtă,
Cu vuiet de șenile-n ochi;
Cu gura-i hâdă și urâtă,
Începe-a râde bazaochi...

Pe geam în orice dimineață,
Găsesc sărutu-i pătimaș;
Privesc la buzele de gheață,
Și râd cu râsu-mi nevoiaș...

Dar ea nu tace și-mi șoptește,
Îmi suflă rece, iubitor;
Îmi scrie-n geam că mă iubește,
Și mă așteaptă ca să mor...

Dar de-oi muri voi prinde viață,
Voi prinde și aripi de zbor;
De voi avea în geam doar gheață,
Eu tot voi fi nemuritor...

UN SIMPLU TE IUBESC Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum