Zâmbește.

19 6 2
                                    

Nu are rost sa fii cu lacrimi,
Când poate alți-o duc mai greu;
Ridică-te tu din cenușă,
Privește-n sus la Dumnezeu.

Când crezi ca n-ai nici-o scăpare,
Și-n suflet ai morții gând;
Isus te scapă de durere,
Și vei zâmbi atunci plângând.

Când încercarea e la tine,
Îți pare că la alții nu-i;
Că doar al tău obraz e-n lacrimi,
Că numa tu durerea sui.

Însă ridică-te o clipă,
Privește-n jur să vezi dureri;
Ce alte chipuri le brăzdează,
Cum alții, chiar nu au puteri.

Hai, scutură-ți iară cenușa,
Ai ars destul plângând amar;
E soare iar pe cerul vieții,
Și-n suflet raze îți răsar.

Când încercarea e la tine,
Zâmbește chiar de n-o iubești;
Și ține-o-n spate cât dorește,
Ca fericit tu să trăiești.

I-un oaspete ce-adesea vine,
De îi zâmbești.... te ocolește;
Căci pietrele nu sar din râu,
Ci râul toate le primește.

UN SIMPLU TE IUBESC Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum