Capitolul 8

1.3K 63 0
                                    

Petrecerea o ia razna. Ies din camera si ma asez langa usa. Cred ca muzica se aude peste tot in hotel. Desi eu nu prea beau alcool azi am facut-o.
Deja sunt la a 4 a doza de bere si inca sunt bine. Usa se deschide si iese Francisco. Ma vede si se aseaza langa mine.
- Ce-i cu tine aici? ma intreaba
- Prea multa agitatie inauntru. Dar tu?
- Deja o ia razna.
- Mhh.
Termin si doza asta de bere si o pun langa mine. Usa se deschide si iese Jace cu o roscata. O devora din toate incheieturile. O tranteste de perete si o ridica. Aceasta se prinde el ca o mediza. Cand ne vede, Jace o lasa jos si o trage dupa el intr-o alta camera.
- Amm, nu esti suparata sau nervoasa cum sunteti voi femeile?
- De ce as fi? spun intorcandu-mi privirea spre el
- Pai nu esti cu el?
- De unde iti veni si asta? Nu sunt cu el.
- Dar azi in autocar.
- Nu ma intreba. Nici eu nu stiu. Dar oricum suntem doar prieteni.
- Mie nu mi se parea asta in autocar.
- Probabil o face doar asa de fatada, nu stiu.
- Dar il placi?
- Nu.
- Nu stiu ce sa cred.
- Serios, chiar nu am sentimente pentru el. Nu-mi sta mie gandul la baieti.
- Aham.
Ma ridic si plec in camera mea. Ma schimb si ma pun la somn.

---Dimineata---

Ma trezesc de zgomotele provocate pe hol. Ma ridic incet din pat si merg sa vad ce se intampla. Deschid usa si il vad pe Jace si Francisco certandu-se.
- Ce aveti de impartit de dimineata? Nu mai poate omul sa doarma din cauza voastra? spun si ma bag intre ei doi
- El a inceput. zice Jace aratand cu degetul spre el
- Parca a-ti fi la gradinita. Ce aveti de impartit?
- Pe tine. pune Francisco
- Ce?
- Se joaca cu tine.
Ma dau mai in spate si ma uit la amandoi.
- Am facut o greseala sa vin aici.
Plec in camera la mine, imi iau hainele care imi sunt la indemana si merg sa fac un dus. In timp ce incercam sa ma relaxez fraza "Se joaca cu tine" imi rasuna in cap. Inchid apa, ma imbrac si cobor la masa. Ma asez si imi pun o cana de ceai.
- Vivien putem vorbi? ma intreaba Jace
Ma uit la el, imi dau ochii peste cap si accept. Iesim pe terasa si ma sprijin de balustrada.
- Spune, ce vrei sa vorbim?
- Ce a spus Francisco nu e adevarat. Eu tin foarte mult la tine si chiar te plac.
- Stii ca asta nu ma convinge.
- Iti spun adevarul.
- Si aseara, ti-a placut roscata.
- Eram beat.
- Poate esti si acuma. Sincer iti spun, chiar imi placi ca si prieten nu mai mult.
- Imi pare rau pentru ce s-a intamplat aseara. De abia azi dimineata am realizat ce am facut.
- Orice ti-as zice stiu ca nu are rost.
- Tot ce spui pentru mine e foarte important. Tu pentru mine esti importanta. Din prima zii in care te-am vazut nu mi-am putut lua gandul de la tine. Faci parte din viata mea si chiar nu mi-o imaginez fara tine.
- Oricat de frumoase au fost aceste cuvinte, eu in tine nu cred ca mai pot avea incredere. Si nu stiu la ce sa ma gandesc, poate tot ce spui acuma este tot o minciuna. Imi pare rau, dar increderea mea ai pierdut-o.
- Stiu o merit, dar ce as putea sa fac sa ma ierti?
- Eu oricum te-am iertat. Dar te rog sa ma lasi de acuma.
- Daca asta este alegerea ta, o sa o respect.
Ma uit fix in ochii lui care regreta. Se da la oparte din fata mea si plec la masa. Erau ajunsi toti acolo. Ma asez pe scaun si imi termic cana de ceai. Intre timp a venit si diriginta sa ne spuna ca ne asteapta intr-o ora in fata hotelului. Urc pana in camera pentru a-mi mai lua inca un hanorac. Clary isi face si ea aparitia la scurt timp. Se schimba si se aranjeaza putin, de parca merge pe podium.
- Vivien vii?
- Mai stau putin.
- S-a intamplat ceva?
- Nu, totul e bine.
- Nu prea cred. Despre ce ai vorbit cu Jace?
- Nimic important.
- Stiu ca ma minti, dar nu o sa insist.
Schitez un zambet si plec inpreuna cu ea. Ne intalnim si cu restul si asteptam sa vina diriga.
- Esti bine? ma intreaba Francisco in soapta
- Ce te face ca nu sunt bine? Dar nu mai puneti intrebarea asta, ca deja e stupida. tip la el si toti se intorc spre noi mai putin Jace
- Vivien, dar ce s-a intamplat? intreaba Alec
- Va rog doar lasati-ma in pace.
Ma retrag si ma ajez pe o banca. Chiar nu mai am chef de excursia asta. Sper sa treaca foarte repede. Stau acolo pana vine diriginta si ceilalti elevi. Se pare ca azi vom merge la nu stiu ce expozitie de plante. Plecam dar eu raman la capatul randului. Chiar vreau sa fiu putin singura si sa nu vorbesc cu nimeni.

---Dupa 4 ore---

Dupa ce am vizitat toata expozitia am plecat la hotel. Aici am mancat si profesori ne-au lasat sa facem ce vrem restul zilei. Imi iau ceva de mancare in camera si plec. De dara asta am luat liftul. Ajung in scurt timp in camera si imi pun mancarea pe noptiera. Imi scot telefonul si o sun pe mama.
Apel telefonic
Eu:Buna.
Mama:Heyy, draga mea. Cum te distrezi?
Eu:Mhhh. Bine.
Mama: S-a intamplat ceva? Te-ai certat cu cineva?
Eu: Ceva de genu.
Mama: Vrei sa imi povestesti?
Eu: E mult de vorbit.
Mama: Dar cu cine te-ai certat?
Eu: Jace. Mai mult a fost o discutie mai dura spus asa.
Mama: Sunt sigura ca o cearta nu v-a stricat prietenia.
Eu: Mhh. Fie cum spui tu.
*intre timp Clary intra in camera*
Eu:Mama vorbim mai tarziu.
Mama: Bine. Distractie placuta in continuare.
Apel incheiat
-De ce nu ai ramas la masa? ma intreaba Clary pe un ton dur
- Vreau dar sa stau singura. Cer prea mult?
- Cam da.
- Fie. Pai o sa merg in alta parte.
- Unde te duci.?! spune si vine spre mine
- Undeva unde sa nu imi cereti socoteala.
Imi iau hanoracul de pe pat si plec.

Tocilara Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum