Inimă virusată |Ben Drowned FF||Vol I, II, III|✔

#8

-Poftim?
-Nu te preface că nu m-ai recunoscut, Blué. se așează cu capul în palmă și se uită la ea, încă rânjind.

Blué începe să tremure, adevărul era că, nu credea că îl va vedea așa de repede.Totul era un șoc, un coșmar din care nu are impresia că se va trezi prea repede.
O durea urma trasată de Ben, era semn că era în apropiere.

Chiar era el.Așa-i...?

-Da, chiar sunt eu. surâde încet și puțin malefic, apucându-se de scris, și-a schimbat destul de repede masca, deja devenise "inocent".

Blué tot nu putea crede că tipul parșiv și sadic care îi dădea mesaje era așezat chiar lângă ea.
Era frumos, dar știa că nu și-ar fi pus ochii pe un băiat bun.

Se gândea, dacă pe el îl cheamă Benjamin Lawman, cum de în mesaje se numea B.D.?Lawman era numele fals?Că Benjamin știa sigur că îl chema.

Nu știa ce putea face, așa că cere un pix de la un coleg.

-Am eu un pix în plus, Blué. îi pune mâna pe umăr, întorcând-o cu fața la el.

-M-Mersi. ia pixul pe care Ben i-l dăduse.

-Cu plăcerea de a-mi pune mâna pe coapsa ta. îi face cu ochiul și își pune mâna pe coapsa ei, Blué arăta mai mult ca un copil de a 6-a, era slabă, mică de înălțime și înfățișarea ei nu era deloc asemânătoare ca a fetelor de vârsta ei.

Se uită urât la el și acesta deja nu o mai privea, scria cuminte, în timp ce mâna lui se plimba pe coapsa ei, pe sub bancă.

-Încetează. îi șoptește apăsat, nu putea să vorbească mai tare că o putea auzi directoarea.

-Nu.Îmi plac picioarele tale. îi scoate limba și rânjește slab.

-Să-ți placă, acum i-a mâna. încearcă să i-o îndepărteze dar nu avea destulă putere.

Ben nu reacționa, surâdea doar, privind-o cum se chinuie.

-Nu o să scapi, nici de mâna de pe coapsa ta, nici de mine, dulceață. de data asta văzându-se destul de evident, rânjetul pe care îl avea crestat pe față.