#16 [III] {Finalul}

1.2K 81 95
                                    

Acum, peste câteva luni, toți trăiau cu impresia că Ryu este mort.Au văzut când i s-a oprit inima, nu aveau dovezi să spună că este în viață.

Totuși, Tamisa nu s-a sinucis.Tocmai pentru că îl simțea pe Ryu viu.Știa că nu murise, simțea asta și voia așa de mult să îl strângă în brațe, să-i fure durerea pe care o avea de mai mult de un an.

Vocea blândă a lui Ryu, zâmbetul cald, îmbrățișările lungi...Tamisa avea cea mai mare nevoie de el.Părinții lui Ryu au rupt legătura cu cei din jur, nu vor să mai vorbească cu absolut nimeni.Și-au iubit copilul enorm de mult.

Tamisa nu a mai ieșit din casă de două săptămâni, mama ei plecase de tot de acasă, nu a mai văzut-o de cel puțin două luni.De tatăl ei nu a mai auzit aproape nimic.

Era singură, așa singură...Mai vorbea rar cu familia lui Ryu, dar îi înțelegea de ce nu mai erau așa comunicativi.Să îți moară copilul nu e ceva peste care poți trece.

-Ryu...Te simt pe lumea asta.Unde ești?

Peste câteva minute după ce Tamisa vorbea cu ea însăși, aude un bocănit în geam.

-Ryu?! Tamisa fuge la geam în secunda doi, dar nu era Ryu...

Aceasta se sperie când îl vede pe domnul din fața ei.

-Bună.Eu sunt Ben Drowned, bunicul lui Ryu. acesta zâmbește și îi întinde mâna.

Ben era și el schimbat, avea fire albe printre firele blonde și barbă scurtă.

-Dumneav-voastră...Sunteți bunicul lui Ryu? Tamisa dă mâna cu el.

-Da, am auzit că tu ești fata pe care și-a pus ochii.Și renunță naiba la formalități, încă n-am 60 de ani!- Ben râde scurt, fără să vrea, îi observă urmele de colți de vampir de pe gât pe care le avea de mai de mult de la Ryu. -Observ că nu s-a abținut, cu toată gura a mușcat.- Ben chicotește scurt și pune două degete pe mușcăturile Tamisei.- Ai mușcăturile adânci, înseamnă că lui chiar i-a plăcut sângele tău.

-Totuși...Cum sunteți așa calm și vesel?...Ryu a murit...Chiar dacă nu am sentimentul că s-a dus, am văzut când i se oprise inima... Tamisa ofteaza puternic, încercând să își rețină lacrimile din a curge.

Pe Ben îl bufnește un râs colorat. Tamisa nu înțelegea ce e așa amuzant, nu înțelegea nimic.

-Ryu nu e mort, dragă!- Ben încă râdea -Vampirii nu mor decât după ce persoana pe care o iubesc moare, el nu a murit, după ce inima i s-a oprit, el tot viu este, este la mine și la bunică-sa acasă, dar acum este în forma lui reală de vampir.Nu i-am spus lui Rayden sau Lizzei pentru că Ryu a avut nevoie să se refacă, a durat ceva timp, dar acum este bine.Tot rostea numele tău când dormea sau când se uita la lună, îi este dor de tine și de sângele tău.

Tamisa zâmbește așa de larg și de frumos, era prima oară după atâta timp.

-Și să-ți spun un secret, prima oară când ți-a luat sânge, s-a îndrăgostit de tine.

Inima Tamisei a început să bată extrem de rapid, a aflat răspunsul după care tânjea de așa de mult timp.

Ryu o iubește.

Inimă virusată |Ben Drowned FF||Vol I, II, III|✔Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum