Inimă virusată |Ben Drowned FF||Vol I, II, III|✔

#20 [II]

Ray era "la muncă".
Defapt, se dusese să îi cumpere un inel de căsătorie Lizzei.Unul de aur, la fel de prețios ca ea.

Lizze îi dădea mesaje din jumătate ìn jumătate de oră, pentru că trebuia să fie de mult acasă, și îl presa timpul foarte tare pentru că nu găsea nici unul potrivit; nici la aspect, nici la mărime.Ea are degetele foarte subțiri, și nu prea găsea inele așa mici pentru căsătorie.

Se plimbă cât se plimbă, și observă un inel perfect.Era micuț, de aur și cu o piatră mov în formă de inimioară.

-E PERF~E perfect. se duce și îl cumpără, nu a costat peste bugetul lui și asta era destul de bine, pentru că magazinul era mult mai scump la capitolul bijuterii.

O ia la goană spre casă repede, să nu o supere mai tare pe Lizze.

Ajunge într-un sfert de oră, și asta era puțin, a mers aproape alergând, dacă mergea normal ajungea în vreo trei sferturi de oră.

Descuie repede ușa și strigă un scurt "Am ajuns!"

Lizze iese de la baie, aparent se spălase și își uscase părul.Era încă în prosop.

-Unde ai fost până acum?!Trebuia acum trei ore să fi acasă!! era prima oară când o vede pe Lizze așa de nervoasă.

Ray nu avea de gând să se certe cu ea, știa că era vina lui.

-Am fost undeva să iau ceva.

-Unde?Să iei ce?Că nu ai nici o pungă în mâini.

Ray își dă părul pe spate, uitându-se la ea cu privirea care știa că o topea.
Lizze încerca să se mențină dură, dar când se uita, roșea.Așa că îi evită privirea.

Ray nu mai evita nimic.A împins-o în perete puțin mai tare și i-a luat bărbia în două degete, ridicându-i-o.

-Ray, ce vrei să~

-Ce vreau să fac?Să te cer de soție. Ray se pune în genunchi și se uită la ea cu o privire intimidantă.Nu a mai făcut asta, nu știa cum să se poarte.

"Haide Ray, fă cum ai văzut pe site-urile cu sfaturi pentru cererea în căsătorie perfectă!"

Lizzei deja i-au "înghețat" corzile vocale.Realizase că nu a băgat de seamă faptul că el putea fi plecat să ia un inel, ca să o poată cere pe ea.O acaparase gelozia!

-Iubita mea pe care n-aș înșela-o niciodată, jur pe mine că nu voi face asta; îmi faci onoarea de a fi soți~

-Daaa!!! Lizze nici nu l-a lăsat pe Ray să termine că a sărit pe el să îl imbrățișeze.

I-a căzut prosopul.

Ray chicotește ușor și o îndepărtează pe Lizze de el, privind-o.

-Nu te uita!

-Ba da.Pot, pentru că acum suntem soț și soție. Ray o ia de maxilar și o sărută apăsat, făcând un sărut franțuzesc..lung..

Ray o sărută pe Lizze pe piept, în mijloc, după aceea punându-i prosopul pe ea.

-Voi fi grijuliu cu tine până când organizăm nunta. Ray îi zâmbește inocent, aplicându-i un sărut blând pe frunte.

Lizze înghite în sec și se duce repede în camera lor, dar primește o palmă zdravănă peste dos.

Ce Zeiță minunată avea ca soție.O iubea cu inima, cu mintea, cu corpul; cu tot.
Abia aștepta să meargă cu ea în fața altarului și să spună că vrea să se căsătorească cu ea.
Ea l-a schimbat mult.A devenit iubitor.Ea l-a făcut să înțeleagă rostul complet al vieții, al fericirii.

Pentru ea și pentru viitorul lor împreună trăiește acum.