Cei trei au ajuns în siguranță la apartamentul lui Sehyoon și Byeongkwan. Yoonga dormea ușor în brațele brunetului. Pe fața ei nu era nicio încruntătură, nicio urmă de vreun sentiment de neliniște. Dormea mai liniștită ca niciodată, visele ele fiind pline de copaci de vată de zahăr roz și flori din ciocolată cu lapte.
Brunetul îi mângâia părul ușor, fiind atent la fiecare acțiune a ei. Îl fascina totul de la Yoonga. De la modul în care pieptul ei micuț se ridica și se lasă în jos când expira și inspira până la jocul pe care nasul ei îl făcea când îi intra câte o șuviță în ochi. Yoonga era minunată. Yoonga era fetița lui minunată.
Sehyoon privea totul din pragul ușii. Tocmai ce își terminase de facut o cafea și în timp ce sorbea din lichidul amărui și fierbinte se uita la cei mai frumoși oameni din lume. Chiar dacă Yoonga nu era fiica lui, el tot avea să se poarte cu ea de parcă ar fi, deoarece fetița era fiica iubitului lui, familiei lui.
"Te iubesc." A spus Sehyoon în timp ce îl privea fascinat pe iubitul său ce mângâia ființa din brațele lui cu o grijă atât de mare. Byeongkwan și-a ridicat ochii de pe chipul fetiței sale și i-a privit pe ce ai lui Sehyoon.
"Și eu te iubesc, Yoonnie."
Sehyoon i-a zâmbit scurt, iar apoi s-a întors în bucătărie, deoarece nu voia să-i dea satisfacția iubitului său să-l vadă roșind. Absolut deloc. Byeongkwan a început să chicotească, deoarece planul său de-al face pe Sehyoon să roșească a mers, dar blondul nu i-a dat satisfacția să-l vadă cu obrajii roșii. Sehyoon cu obrajii roșii era o imagine la care Byeongkwan o putea vedea numai în capul lui.
Brunetul s-a ridicat de pe canapea și s-a dus cu fiica sa în brațele sale în dormitorul său ce-l împărțea cu iubitul său. A așeazat-o cu grijă pe pat și i-a dat ușor pantofii mov jos din picioare. Rochița sa plină de volane a fost următoarea care a fost dată jos. Byeongkwan a îmbrăcat-o într-un tricou și pantaloni scurți de pijama ce îi aparțineau nepotului său sau mai bine zis nepotului lui Sehyoon. Hainele îi erau prea mari, având în vedere că băiatul ce dormea la ei măcar o dată pe săptămână, din cauza părinților ocupați, avea aproape șase ani. O vârstă mare în comparație cu cea a Yoongăi.
Byeongkwan a așezat-o în mijlocul patului, iar apoi s-a pus în stânga ei. Sehyoon a venit peste puțin timp în cameră, îmbrăcat complet în pijamale și cu câte un sărut pe fruntea celor doi, s-a așezat în dreapta Yoongăi și și-a închis ochii. Era un sentiment cu care se putea obișnui. Simțeau împlinire. În sfârșit mica lor familie s-a înmulțit, a devenit completă.
Byeongkwan încă nu putea să adoarmă, deoarece nu voia să rateze niciun moment alături de fiica sa. Deja pierduse prea multe momente din viața ei. Nu avea de gând să mai piardă altele, chiar dacă alte momente înseamnau niște clipe de somn.
"Vă iubesc pe amândoi atât de mult. Vă mulțumesc că sunteți pentru mine." A șoptit acesta, și și-a închis ochii, căzând în lumea viselor.
Yoonga a reușit să se răsucească în somn, astfel ajungând să stea pe pieptul lui Sehyoon, dar mâinile sale să fie în jurul brațului lui Byeongkwan.
Dimineața a venit, dar nu cu ciripitul păsărelelor la geam sau cu razele soarelui ce intrau în cameră, deoarece rar vedeai păsări ce nu erau în parcuri într-un oraș plin de poluare și aglomerație urbană, iar afară norii anunțau o ploaie torențială.
Yoonga s-a răsucit pe pieptul lui Sehyoon și și-a frecat micul nas de tricoul lui, încercând să respire parfumul frumos al lui Taehyung sau al lui Yoongi, dar în loc de mirosurile lor familiare a dat peste unul străin.
Fetița s-a dat jos de pe pieptul lui și s-a așezat în fund pe pat. Lacrimi au început să-i invadeze ochii căprui când a văzut încăperea străină și cei doi bărbați ce nu erau eomma sau appa al ei.
Byeongkwan, având un somn ușor, a simțit imediat mișcările de lângă el și s-a trezit, dând de cele mai minunate ființe de pe planetă în fața lui. Acesta a luat-o pe micuță în brațele sale și a început să-i mângâie spatele în semn de confort. Fetița a început să se mai calmeze odată cu mâmgâierile acestuia, iar Byeongkwan a simțit cum inima îi sărea de bucurie în piept.
"Unde e eomma și appa?" A întrebat Yoonga, după ce s-a mai calmat cu ochii săi mari și triști ce inspirau inocență. Byeongkwan a rămas tăcut câteva momente, continuând să se uite la cea mică, neștiind exact ce ar trebui să facă.
"Oamenii pe care tu le spui eomma și appa au fost doar niște prieteni de ai mei, care te-au crescut, deoarece eu n-am putut." A explicat Byeongkwan cum știa el mai bine, fiind atent la cuvintele pe care le folosea. Nu voia să o întristeze pe fetiță și mai mult.
Yoonga și-a lăsat capul în jos și a început să se joace cu degetele sale micuțe. Totul era prea greu de înțeles și de acceptat pentru un adult în toată firea, dar aminte pentru un copil. Prostia cea mai mare a lui Byeongkwan a fost să-i spună acele cuvinte Yoongăi, deoarece la acel moment, tot ce a făcut a fost să o îndepărteze mai mult de el.
Tot ce era în mintea fetiței la acel moment erau niște imaginii cu Taehyung și cu Yoongi care îi spuneau cât de mult o iubesc și cât de fericiți sunt că ea e fiica lor, iar apoi, acestea sunt distruse de cuvintele lui Byeongkwan. Se simțea respinsă de proprii părinți pe care îi iubise atât de mult, iar acum era nevoită să învețe să spună eomma și appa unor străini.
____________
Niște mici sfaturi pentru viitor:
1. Nu adoptați copii dacă peste ceva timp îi veți returna către orfelinat, deoarece nu veti face decat sa le creati acelor suflete inocente ca au o problemă si ca nu pot fi iubiți/nu merita sa fie iubiti
2. Nu va recăsătoriti daca nu veti primi acordul copilului. E foarte important acest lucru, mai ales pentru sănătatea psihica a copilului, deoarece odată cu căsătoria copilul va fi obligat sa numeasca un străin mama sau tata, chiar daca el nu e gata. Trebuie luat si să-i explicați aceste amănunte, deoarece e prea mic ca sa înțeleaga lumea adulților si tot ce tine de ea. Nu va fie teama ca copilul vostru sa nu iubească persoana cu care va veti căsătorii, deoarece copii au o inima mare si se pot atasa/iubii pe cineva mai repede decat va închipuiți
3. Petreceți timp cu copii vostri, deoarece înainte de toate ei vor vrea atenția/iubirea noastra, iar apoi lucuri materiale
4. Copilul tau nu trebuie sa fie sacul tău de box, adica pe el sa ti descarci nervii pe care ii ai din cauza slujbei sau altor lucruri. Ei nu au greșit cu nimic, si chiar cand fac prostii, de cele mai multe ori, le fac pentru a va atrage atenția asupra lor, iar voi va trebui sa-l luati ca pe semn ca copilul tau suferă, mai ales daca stiti ca nu-l bagati in seama atat de mult pe cat ar trebui
5. Nu uitati ca copii care sunt aproape ignorați de parintii lor, din cauza lipsei a timpului si altor chestii, iar copii care au mereu dupa ei părinți care le urmăresc orice mișcare și efectiv stau dupa ei 24/7, au șanse de 90% ca in viitor să ajunga criminali
Sper ca macar sa va fi aruncat un ochi peste ce am scris, deoarece vreau sa nu faceti aceeasi greseala ca alți părinți si sa "ruinati" viețile unor sufletele inocente ce sunt influențate de actiunile voastre.
Cartea asta chiar m a facut sa conștientizez niște lucruri importante despre copii, deoarece am fost pusa in ipostaza de părinte indirect si a trebuit să scriu ce este in mintea unui copil. Chiar mă bucur ca mi am luat inima in piept si am ales sa o continui, deoarece fiecare carte pe care am scris-o mi a dat o lecție importanta de viață, iar acesta mi-a dat-o pe cea mai importantă si anume: sa fiu un părinte bun in viitor.
![](https://img.wattpad.com/cover/185376581-288-k560375.jpg)
CITEȘTI
flower
FanfikceÎn care Yoongi este un copil cu probleme, iar Taehyung este rezolvarea lor. Toate drepturile se acordă lui @Anne Milloli, cea care a conceput cartea. Eu doar o continui. #247 în fanfiction - 10.07.2019