flower

Cap. 11

Cotinuând sărutul, mici sunete de plăcere răsunau în camera mov a lui Taehyung. Limba jucăușă a lui Yoongi își făcuse loc printre buzele mari ale liliachiului, sărutul urcând la un alt nivel. Yoongi simți un mic tremur din partea celui mic atunci când limbile lor făcură contact, lucru ce-l încânta. Un mic război se dădea între ei, fiind câștigat de cel mai mare, care rânji prinzându-i limba celui mic între buze și începuse să o sugă încet, lucru care îl înebunea pe Taehyung și îl făcea să scapă alte câteva gemete. Când sărutul fi rupt, Taehyung privi ochii scânteietori ai lui Yoongi. Încă două săruturi fuseră presărate pe buzele liliachiului, lucru care îl făcu să tresară ușor.

-Suga'..., șopti micuțul care încă stătea în patru labe în fața celui mai mare.

-Realizezi că tocmai ai pierdit o oportunitate bună pentru a afla ceva, orice, despre mine, nu?, spuse cel mare mângâindu-i cu o mână ceafa și cu cealaltă obrazul stâng.

-Da..., expiră Taehyung. Dar nu regret nimic., zâmbi mulțumit privind spre buzele cenușiului. Acum te pot săruta de câte ori vreau eu., afirmă zânjind malițios și se ridică de pe Yoongi înainte ca acesta să realizeze ce a spus.

-Ce?, întrebă acesta buimac.

-Te-am întrebat dacă pot să te sărut., explică liliachiul de parcă ar fi fost ceva evident și își dădu ochii peste cap la încruntătura nedumerită de pe fața hyung-ului său. Nu te-am întrebat când te pot săruta sau dacă o pot face doar o dată, așadar pot sa o fac când vreau, de câte ori vreau.

Yoongi scoase un "Aa" lung când realiză la ce se referea liliachiul.

-Asta era una din întrebările alea capcană?

-Pai nu ar fi fost dacă erai atent. Câtă logică ai făcut în primul an de liceu?, chicoti Taehyung din interiorul desing-ului uriaș care îi aparținea și care era plin de haine Gucci.

-Am dormit la orele alea., ridică din umeri cenușiul și îl urmărește cu privirea pe Taehyung, care se întorsese din desing îmbrăcat în haine diferite și avea în mână mai multe haine negre.

-Oh!, chicoti liliachiul. Nu mă așteptam la alt răspuns. Oricum, uite. Obijnuiești să porți doar negru, așa că ți-am adus haine negre. Sper că sunt ok., spuse întinzându-i rândul de haine.

Privise hainele pe care i le dăduse băiatul cu păr mov și zâmbi mulțumit în interiorul său. Părea că micul său dongsaeng îi învățase stilul pe din-afară, iar asta îl amuza. Taehyung era prea atent la tot ce îl înconjura, hainele le care i le dăduse erau exact ceea ce ar fi purtat el, dar nu avea de gând să îl complimenteze. Știa că pe lângă un bun observator era și un mare profitor de ocazii -un exemplu bun fiind faza cu întrebarea, care îl cam puse pe gânduri, dar hotărâ că își va bate capul cu asta mai târziu- și dacă i-ar fi întins un deget i-ar fi luat toată mâna; sau tot corpul. Se putea aștepta la orice.

Se ridică în picioare și începu să se dezbrace lent sub atenta privire a celui mic. Era a doua oară când îl lăsa să se holbeze la corpul său gol și începea să îi placă din ce în ce mai mult privirea aprinsă a celui mai mic ca vârstă. Când începu iar să se îmbrace, începând cu pantalonii negrii de bugi, fiind rupți în genunchi, observă cu coada ochiului privirea ușor tristă a celui mic. Chicoti în mintea sa, nelăsând să se observe vreo expresie pe fața sa. Îl încânta să vadă suferința cu care conviețuia Taehyung când își dorea atenție, iar acum avea nevoie de una excesivă dat fiind problema care îi făcea pantalonii să devină mai strâmți cu fiecare secundă în care privea corpul subțire și palid al celui mai mare ca el cu un an. Yoongi râdea de-a binele în sinea sa când luă bluza neagră și extrem de largă și văzu dezamăgirea de zece ori mai mare în ochii liliachiului. Nu înțelegea ce îl putea dezamăgi într-un asemenea mod. Nu era ca și cum ar fi văzut corpul unui zeu. Decise să nu mai fie atent la băiat cât timp își trecuse mâna prin păr și începu să meargă spre baie, unde folosi fără nici o jenă periuța de dinți a lui Taehyung pentru a-și curăța dinții.

Imediat ce își termină tabieturile ieși din baie și văzu că Taehyung lipsea, așa că decise să coboare la parter, unde îl găsi pe unul din fotoliile din sufragerie privind impunătorul pian. Imediat după el își făcu apariția și Namjoon, care scutură chieile unei mașini în fața lor.

-Sunteți gata?Putem pleca?, întrebă și odată cu aprobarea celor doi ieșiră din casă și plecară spre liceu cu o mașină, mai mult dubă, mare și neagră.

Opriră în mai multe locuri, duba umplându-se curând cu mai mulți adolescenți gălăgioși, lucru care îl irită pe cenușiul pe care părea că somnu nu avea să îl lase în pace nici atunci. Ignoră dependența excesivă de o pernă pufoasă și îl privi pe băiatul din dreapta sa. Taehyung era la fel de roșu în obraji ca părul unuia dintre băieții mult prea gălăgioși din mașină și se juca cu propriile degete cu privirea în jos. Era ciudat de tăcut și aproape izbucni într-un râs haotic, lucru care se întâmplase inevitabil la vederea lacrimilor din ochii negrii ai liliachiului. Părea că acea erecție îi dădea mari bătăi de cap și avea nevoie de ajutor pentru o urgentă eliberare, dar Yoongi, îm răutatea sa de diavol, hotărâ să îl lase pe băiat să mai sufere puțin. Oricum nu avea ce să îi facă. Nu putea să îl ajute să se masturbeze de față cu toți cei cinci băieți care puteau face culorile curcubeului cu propriile capete. Îi era destul că avea șase perechi de ochi pe propriul trup, care practi îl găureau.

Râsul său se opri când realiză că ajunseseră la școală și văzu încruntătura adâncă dintre sprâncenele lui Taehyung, acesta fiind singurul care realizase motivul amuzamentului excesiv de care dădea dovadă. Părea că voia să îl omoare. Coborâ chicotind din mașină, lăsându-se urmat de băiatul cu păr mov.