flower

Cap. 3

Oricât ar fi încercat cel cu părul cenușiu să scape de el,Taehyung refuza cu înverșunare să își facă dispariția din prezența sa.Părea că se lipise de el și nu voia să îi mai da drumul,iar asta era extrem de enervant pentru cel mare,care voia doar să stea singur.Acum se aflau în drum spre sala de clasă,iar Yoongi încerca să se ascundă de privirile tuturor.Acum nu își putea înfige căștile în urechi și să îi ignore pe toți,concentrându-se pe muzică deoarece idiotul al cărui nume era Taehyung i le luase.Un mic suspin nemulțumit scăpă printre buzele sale gumate când intrară în sala de clasă.

Odată ce se văzu intrat,pașii lui se îndreptară spre banca sa din spatele clasei de pe partea de către fereastră.Oftând,se așează și aproape se înecă cu propria salivă când îl auzi pe băiatul cu păr mov vorbind cu fata ce stătea în banca de lângă el.

-Hei,frumoaso!Ce părere ai avea dacă am face schimb de locuri?,îi zâmbi tânărul dulce,făcând-o pe fată să roșească în timp ce se ridică și pleacă spre locul din mijlocul clasei,unde V stătuse în prima oră.

Yoongi ar fi vrut să îi dea una văzându-i prostia,dar se abținu înghițind în sec când cel mic își trase banca,lipind-o de a lui.

-Ce tot faci,Kim Taehyung?,întrebă printre dinți cât timp cel mic își scoase cartea și caietul pentru următoarea oră,ora de coreana.

Yoongi își scoate și el caietul sau măzgălit,pe care îl folosea la orice.

-De vreme ce acum suntem prieteni vom sta împreună peste tot.,răspunde cel tânăr fredonând încet piesa pe care o cântaseră în sala de muzică și care îi rămăsese în minte.

-Ne,cum se numește?,întreabă,oprindu-se brusc din fredonat.

-Ce?,își ridică o sprânceană cenușiul.

-Piesa aceea.Cum se numește?

-Nu i-am dat un nume...E doar o piesă și atât.,își intoarce Yoongi privirea spre cel cu părul liliachiu.

-De ce nu?Ce zici de...Hm..."Stigma"?,își ridică un deget în aer.

-"Stigma"?,își ridică Yoongi o spranceană,la care Taehyung doar ridică din umeri.Ok...Să zicem...

Taehyung zâmbește,arătându-și dinții albi,întorcându-și privirea spre femeia cu păr brunet ce intră în clasă.Ora începuse deja și cei doi nici măcar nu auziseră clopoțelul de întrare.Era ciudat,Yoongi abia ce îi știa numele băiatului mai tânăr și faptul că avea atâta energie că ar fi putut aprinde toate becurile din școală.Oricum,ora trecu repede,la fel și celelalte ore,părând că nici nu le făcuseră sau cel puțin așa se simțea Yoongi,care dormise pe parcursul tuturor orelor,fiind trezit din când de Taehyung,care îl atenționa când mai trecea câte un profesor pe lângă ei.

Taehyung,la fel ca cel mare,fu neatent la ore,dar nu din cauză că dormea,ci pentru că era prea ocupat să studieze chipul noului său hyung.Era inexplicabil cum cineva ca el era prins între niște oameni ca aceștia.În fiecare pauză în care Yoongi dormise,Taehyung continua să asculte bârfele din clasă și nu numai,în clasa lor intrând și elevi din alte clase.Cel cu părul cenușiu nu părea că aude,dormind profund cu capul sprijinit de bancă.

-Ya!Kim Taehyung,de ce stai cu ciudatul ala?Nu vezi că arată ca un mort?,întrebase una dintr-e fetele din clasa sa.

Taehyung îl privi cu atenție pe Yoongi,analizându-i chipul palid și acele cearcăne de sub ochii săi negrii,care momentan erau acoperiți de pleoapele limitate de gene lungi și negre.Părea extenuat,dar în nici un caz mort.Taehyung își arcui o sprânceană.

-Huh?E ceva greșit în asta?Și...de ce ai crede că arată ca un mort?,vocea lui,deși era răgușită,era inocentă,chipul,asupra căruia trecerea timpului nu a îndrăznit să își lase amprenta,părea că aparține unui copil.

Ochii mari și curioși,umbriți de gene lunguiețe,negre,îl făceau să pară atât de dulce,în timp ce buzele pline și rozalii îi dădeau un aer nedumerit acum,cea mare fiind puțin umflată,iar sprâncenele arcuite.Totuși,nu înțelegea de ce cu toții credeau că Yoongi e un ciudat și îl judecau pentru cum arăta,deși nici el nu era mai prejos,părul liliachiu și aranjat într-un stil ciufulit,iar hainele nu erau cu mult diferite față de ale celui mai mare,culoarea făcând diferența,iar urechile lui nu erau scutite de cercei,într-una având trei și în cealaltă doi.Aceste lucruri îl enervau pe Taehyung.Ura oamenii care făceau diferențe deși nu erau atenți și la detalii.

-Cum adica,Taehyung-oppa?Uită-te la el.Pielea lui e albă ca varul,are o grămadă de cercei și lanțuri,se îmbracă în negru,iar părul...

-Aish.Mai taci.Poate omului nu îi place să iasă la soare.Și ce dacă poartă mulți cercei?Și eu port și am mai văzut mulți în școala asta care poartă.De exemplu Jimin-hyung,ți se pare atrăgător,nu?Și el are cercei.Și dacă îi place nonculoarea negru ai tu ceva împotrivă?Și părul?Și tu ești vopsită și nu ți-a dat nimeni în cap,șateno.,spune liliachiul încruntat,aerul său inocent fiind rapid înlocuit de unul rebel și răutăcios.

Fata își ridică sprâncenele uimită,privindu-l cu atenție pe băiatul care își linge buza de jos lent,cu precizie,analizând-o pe fată fără să clipească.

-Ah!Și încă ceva:dacă îmi mai spui odată "oppa" o să regreți,acum pleacă.,ordonă calm,dar încruntat.

Fata nu mai spune nimic,dispărând rapid din raza vizuală a celui ce se trânti cu spatele de scaun răsuflând nervos.

-Cum poți dormi așa...?,își întoarse privirea spre Yoongi,care avea chipul întors spre el și continua să doarmă în ciuda zarvei din sala de clasă.

Mâna mare a lui Taehyung îi mângâie obrazul palid cu blândețe,bucurându-se de pielea caldă și fină a hyung-ului său.Îi îndepărtă câteva fire de păr de pe chip,zâmbind blând.

Când orele se terminară într-un sfârșit Taehyung îl trezi pe cenușiu cu greu,cei doi rămănând ultimii în sala de clasă.

-Haide,Suga'.Orele s-au terminat,să plecăm.

Yoongi se încruntă adormit la auzirea modului în care i se adresase cel mic,dar nu comentă,ieșind împreună pe ușa clasei.