flower

Cap. 8

Când orele se terminară,Taehyung încetu să insiste să meargă să mănânce împreună cu Hoseok și Jungkook.Yoongi era îndeajuns de plictisit încât își dorea să îi spună să se ducă la dracu și să îl lase naibii să doarmă,dar la insistențele exagerate ale dongsaeng-ului său,cu care se alese fără să vrea,acceptă invitația,iar acum începea aă regrete.

Hoseok și Taehyung erau mai beti decât ar fi trebuit,nereușind nici măcar să se țină pe picioare,în timp ce el și Jungkook erau nevoiți să îi care.

-Mersi că mă ajuți,hyung.,spuse cel mic,al cărui păr era la fel de negru ca tăciunele în timp ce se străduia să își mențină prietenul roșcat în prioare cât de cât.

Avea senzația că se va prăduși cu el cu tot în mijlocul trotuarului,deși nu băuse nimic.Seokjin avea să îi omoare.

-În fine.,spuse cenușiul indiferent,ținându-l pe Taehyung în brațe ca pe un copil de cinci ani.Nu ai fi reușit să îi duci acasă de unul singur.,continuă el.Oricum.Plec.

-Da.E destul de târziu,iar Namjoon-hyung o să îl omoare pe Taehyung...,spuse tânărul,iar cenușiul chicoti.

-Pa!,îl salută pe cel mic,pe care îl simpatiza oarecum,și începu să se îndepărteze,cărându-l pe cel al cărui păr era mov.

Mergea leneș și,brusc,realiză că nu știa unde locuiește adormitul din brațele sale.Cum avea să îl ducă acasă?Brusc,i se aprinse beculețul.Tânărul său prieten avea telefonul la el.Începu să cotrobăie prin buzunarele sale,găsindu-l în unul din buzunarele din spate.Luându-l,nu se putu abține,lăsându-și o mână să îi descopere fundul prin materialul blugilor negrii cât timp apela numărul lui Namjoon.

-Kim Taehyung,am să...,începu cel mare să se răstească,dar Yoongi îl întrerupse.

-Poți să mai târziu.Unde îl duc pe Taehyung?,întrebă strângând una din fesele generoase ale gelui mic în mâna sa mare.

-Eh?,întrebă Namjoon nedumerit.

-A băut ca ultima curva depravată și acum doarme la mine în brațe,iar Jungkook mi-a spus să îl duc acasă,dar nu știu unde e această "acasă".,explică el,dându-și ochii peste cap ironic.

Ascultă cu atenție adresa pe care i-o spuse blondul și închise murmurând un "Mersi".Imediat ce închise începu să simtă picături mari de apă căzându-i pe chip,în păr și pe umeri.Scăpă o înjurătură printre dinți,continuând să meargă.Aparent,casa băiatului cu păr liliachiu era foarte aproape,într-unul dintre cartierele din apropierea centrului orașului unde locuiau doar oamenii bogați.

Ajunse după ceva vreme,dar fu destul pentru ploaia torențială să îi ude puternic.Strănută privind casa mare în fața căreia ajunse.Oftă,bucurându-se că a ajuns într-un sfârșit.Începuse să îi fie frig în ciuda căldurii oferite de corpul tânărului,iar tremurul ușor al corpului acestuia îi arăta că nici lui nu-i era tocmai bine,deși nu se trezise încă.Părea extrem de obosit.Oftă apăsând pe soneria dinafara porții,portarul făcându-și apariția imediat.

-Bună seara!,spuse bărbatul,privindu-i pe cei doi tineri,deschizând poarta imediat la vederea lui Taehyung.

Yoongi îl salută cu o mișcare a capului și începu să meargă spre intrarea în casă.Bătu în ușă cu o mână,cu cealaltă susținându-l pe cel mic.Ușa îi fu deschisă de către o femeie tânără,cu păr brunet ce îi aducea extrem de mult aminte de cel din brațele sale.

-Ăm...Bună seara...,murmură cenușiul privind-o atent pe femeia care,bănuia el,era mama lui Taehyung,deși ar fi putut jura că arăta de parcă ar fi fost sora mai mare a liliachiului.

-Oh,bună,dragule!Haide,intră,e foarte frig afară.,vorbi bruneta,ferindu-se din calea băiatului,acesta intrând în căldura casei și înfiorându-se,era așa bine.

Tremurul celui mic se opri într-un sfârșit,iar mâna mare a lui Yoongi se pierdu printre firele liliachii,încă ude,de păr.Se îndrăgostise de părul micului prieten cu zâmbet dreptunghiular.

Strănută din nou cu fața ascunsă în umărul celui mic,atrăgând atenția femeii cu păr brunet care tocmai ce închidea ușa.

-Oh,scumpule!Îți e frig,nu-i așa?,vorbi femeia blând.Vino.,spuse și începu să urce niște trepte,multe trepte,spre următorul etaj.

La terminarea holului de la intrare se aflau acele trepte care duceau sus și o arcadă destul de mare pe dub care dacă treceai ai fi intrat într-o sufragerie imensă aranjată într-un aer rustic.Defapt,cam tot ce văzuse,adică holul și cele câteva uși de pe el,treptele și puțin din sufragerie avea un aer rustic.Nu era ceva ce ar fi făcut Taehyung.Într-o casă amenajată de băiatul din brațele sale ar fi văzut ceva ultra-modern și mov.Mult mov,de toate nuanțele.I-ar fi plăcut să locuiască acolo.

În cele din urmă ajunseră într-o cameră,care era exact așa cum vedea o cameră aranjată de Taehyung.Îi plăcea.Tot acel mov îi amintea de micuțul din brațele sale și putea simți un miros frumos de liliac,care îi delecta simțurile.

-Uite.Așează-l acolo.,spuse frumoasa femeie și băiatul se supuse cu părere de rău,acea căldură avea să dispară.Poftim.,vorbi iar întinzându-i niște prosoape.Poți să faci un duș acolo.,arătă spre o ușă mov pal,pe care n-ar fi văzut-o dacă nu i-o arăta,fiind de aceeiaș nuanță cu cea a peretelui.Am să îl chem pe Namjoon să îl usuce,pentru că nu cred că ar vrea să o fac eu...,murmură femeia.

-Nu.E înregulă.,vorbi Yoongi răgușit.Am să mă ocup eu de el.Oh!Îmi pare rău,era să uit!Eu sunt Min Yoongi.Mă bucur să vă cunosc,doamnă Kim.,spuse tânărul făcând o plecăciune plină de respect.

-Oh,scumpule.Spune-mi Mishil.,vorbi bruneta fiind uimită de cât de respectuos era tânărul băiat în ciuda aspectului său.Oh!Și încă ceva.Poți rămâne aici peste noapte.E firig afară și încă plouă torențial.Nu aș vrea să te îmbolnăvești.

-Um...Ok...,spuse tânărul ezitant.

Mishil ieși din cameră,lăsându-l pe băiat singur cu adormitul ud din pat.Se întoarse spre liliachiu cu în prosop uscat și începu să îi usuce frumosul păr cu grijă,scăpându-l de hainele ude și începu să îi șteargă pielea fină.Era atent la fiecare mișcare,având grijă să nu îl trezească în ciuda faptului că era atât de beat că puteai tăia lemne pe el și nu ar fi simțit.

Deși încercă din răsputeri să evite,ochii săi căzură pe buzele trandafirii ale micului său prieten.Erau pline,având culoarea trandafirilor roz abia înfloriți și o formă frumoasă,armonizată cu restul chipului.Era perfect,de parcă atunci când părinții săi l-au conceput au măsurat cu rigla fiecare trăsătură,astfel încât totul e egal și bine proporționat.Dorea să le guste,dar hotărâ că așa ceva ar fi fost pur și simplu de neconceput.Se simțea de parcă ar fi putut profita de el,iar acest lucru îi dădea un gust amar în întreaga cavitate bucală.Totuși,se mulțumi cuvo simplă mângâiere,ca să le simtă textura.Își trecu degetul mare peste ele,mângâind blând.Erau moi și fine.Zâmbi.Avea să le guste cu siguranță,dar nu atunci,în altă zi.

Hotărâ să îi dea micuțului o altă pereche de boxeri și să îl pună în pat,așa că îl îmbrăcă rapid și îl înveli bine,iar după ce făcu un duș scurt ca să se încălzească puțin și se ascunse între așternuturi punându-și capul pe pieptul cald al celui mic.Adormi rapid bucurându-se de căldura dulce emanată de trupul firav al lui Taehyung.