El Diablo de mi corazon

Capitolul XIII (partea 1)

     — De ce crezi că unii băieți aşteaptă ca fetele să facă primul pas? Sierra îi adresează lui Royce a zecea întrebare în ultimele cinci minute.

          Cred că îl va înnebuni curând, iar, în acest caz, există două opțiuni valabile: fie se va ridica de pe canapea şi va pleca, nedorindu-şi să mai vorbească niciodată nici cu mine, fie se va răsti la ea. Nu am cuvinte pentru a exprima cât de mult îl compătimesc. De parcă nu ar fi de ajuns că Raven i-a învinețit ochiul, acum trebuie să o suporte şi pe sora mea enervantă, care vorbeşte neîncetat.

     — Un bărbat interesat de o fată va face orice pentru a o avea. În schimb, un băiețel plictisit va aştepta să fie abordat de ea, îi răspunde blondul plictisit, fumând din țigara pe care tocmai şi-a aprins-o în timp ce priveşte absent spre crengile copacului din fața casei, care se leagănă sub adierea vântului primăvăratic.

     — Ce observi prima dată la o fată? aruncă Sierra următoarea întrebare, privindu-l nerăbdătoare şi părând cu totul fascinată de răspunsurile lui Royce, răspunsuri pe care acesta i le dă total dezinteresat, dar sora mea pare să nu observe asta.

     — Buzele, dar caracterul este cel mai important, îi zice simplu şi îşi întoarce privirea spre mine, implorându-mă prin semne să îl scap cumva de Sierra.

          Îmi abțin un zâmbet şi mă gândesc la o cale de a-l salva de mica bestie şi întrebările ei. Probabil ar fi bună de ziaristă. Sau poate de polițistă? Totul a sunat ca un adevărat interogatoriu.

     — Nu ai teme? o întreb, sperând să se retragă în camera ei şi să ne lase în pace să ne savurăm cafeaua.

     — Poți spune simplu că vrei să scapi de mine, ridică din umeri şi pleacă, surprinzându-mă că a fost atât de simplu să o fac să se retragă.

          Royce îşi dă ochii peste cap, apoi izbucneşte în râs, deşi atenția îi este concentrată asupra inelelor argintii pe care le poartă pe degetele lungi.

     — Când mă mai inviți pe la tine, asigură-te că micuţa ciocănitoare nu e acasă, ok?

          Râdem amândoi de porecla pe care Royce i-a atribuit-o surorii mele, apoi urmează un moment agasant de linişte, în care mă gândesc cum ar trebui să abordez subiectul despre care îmi doresc să vorbim şi să mă asigur că totul este în regulă. Nu sunt cea mai bună la împletirea cuvintelor pentru a obține efectul dorit, aşa că cea mai potrivită opțiune pentru mine este să întreb direct, fără ocolişuri.

     — De ce crezi că Raven a făcut asta? arăt spre ochiul lui de o culoare violet.

     — De ce întrebi asta, Emerie? Ţi-am spus o dată. Chiar ai nevoie să auzi de la altcineva că Raven încă ține la tine?

          Ştiu că are dreptate. Oricât de mult aş încerca să îl urăsc, ajung să urăsc doar faptul că încă îl iubesc după câte a făcut. Mă urăsc pentru asta, însă se pare că odată ce îl cunoşti pe Diavol  acesta îți rămâne adânc întipărit în minte şi inima ta ajunge să îi fie devotată doar lui.

     — Poate că interpretăm greşit şi nu este vorba de gelozie, ci doar de orgoliu. Nu ştiu ce este în mintea lui Raven. Deşi am acceptat să intru în joc, nu vreau să fiu prins la mijloc, continuă, rotind pachetul de țigări. Poate voi doi ar trebui să aveți o discuție ca doi adulți.

          Ar trebui, dar cred că este imposibil să porți o discuție cu Raven. Cel mai probabil, mi-ar spune cât de dezinteresat şi indiferent este cu privire la mine, după care ar pune o mulțime de întrebări indecente care nu-şi au rostul.

    — Crezi tu că este posibil să discuți civilizat cu Raven?

     — Poate că da, poate că nu.

          Îi arunc o privire nu tocmai drăguță, căci nu am dispoziția necesară să încerc să-i interpretez înţelesul cuvintelor.

     — Ar exista o cale, zice zâmbind înainte de a se ridica de la micuțul bar din bucătărie şi a-şi îmbrăca jacheta neagră de piele. Ne vedem mai târziu, Em, strigă şi pleacă, lăsându-mă învăluită într-o pătură de confuzie.

♡♡♡

          Recunosc de îndată clubul în faţa căruia Royce parchează, fragmente de amintiri din prima noapte în care am păşit aici inundându-mi memoria şi făcându-mă să regret alegerea pe care am luat-o atunci. Dacă o ascultam pe mama şi nu mă duceam la Maeve în acea seară? Sau, cel puțin, nu acceptam să vin cu cea care îmi era prietenă la deschiderea clubului lui Derek? Uneori, o decizie neînsemnată în prezent are cele mai grave consecințe şi îți ruinează viitorul, cum nu ți-ai fi putut imagina vreodată.

          Royce mă prinde de mână când vreau să deschid portiera şi să cobor, iar chipul îi este umbrit de o urmă de îngrijorare pe care nu o înțeleg.

     — S-a întâmplat ceva?

     — Emerie, este luni şi, face o pauză în care priveşte pe strada tot mai animată de multitudinea de maşini care caută parcare prin apropiere, petrecerea din seara aceasta nu este una dintr-un club obişnuit, ci o petrecere cu tematică. Ar fi mai bine să îl chemăm pe Raven afară şi să sperăm că va ieşi.

          Bănuiesc că în privire mi se citeşte nedumererea, căci blondul se vede nevoit să adauge nişte explicaţii.

     — Prin tematică mă refer la o petrecere sexuală în care se întâmplă tot felul de... lucruri.

          Îmi amintesc că Raven a precizat odată ceva despre astfel petreceri, însă nu mă aşteptam vreodată ca acestea să fie organizate în club, la fel cum nu mă aşteptam ca Royce să se gândească că eu aş putea purta o discuție normală cu Raven în acest context cât se poate de anormal.

     — Vreau să intru, rostesc, luându-mă prin surprindere chiar şi pe mine.

     — Emerie, crede-mă. Nu vrei.

          Ştiu că dacă aş mai rămâne chiar şi o singură secundă cu Royce, ar începe să-mi povestească ceea ce se întâmplă înăuntru şi-mi va schimba decizia. Trebuie să-i demonstrez lui Raven că s-a înşelat amarnic în privința mea. Nu mai sunt fetiţa cuminte şi speriată, ci o femeie hotărâtă şi puternică ce va putea să-l pună cu botul pe labe pe însuşi Stăpânul Iadului. Cobor din maşină, păşind hotărâtă spre uşa clubului. 

Partea a doua este extra spicy cu scene explicite şi destul de lung🙃
Vă pup şi sper să postez mai des de acum 😇