Poezii pentru ea

Să-mi fie dor

Rostul noi ni-l creăm,
La dragoste de mici visăm,
Razna din cauza ei o luăm,
Și ucidem ceea ce sperăm,
Iubirea nu te judecă,
Uneori ea și vindecă,
Nu mai cred în aceste sintacme,
Că totul declanșează așa numitele drame,
Visele sunt paradisul irealității,
Acolo suntem departe de radiații,
Suntem în altă lume,
Inima fetei pe nume îmi spune,
Sincer mi-e dor să iubesc,
Să o am alături, să îi zâmbesc,
Să îi arăt cât pot să o prețuiesc,
În ochi să o privesc,
Sufletul să-i dăruiesc,
Cu sentimentele mele să o uimesc,
Să o țin de mână spre viitor să pășesc,
Inima nu mai vreau să o chinuiesc,
Scrisul mi-a rămas ca amintire de la ea,
Indiferența atunci mă spulbera,
Acum sunt tot rupt, dezintegrat,
De tine că ai plecat,
Am rămas dezamăgit,
Și de mine că te-am iubit,
Greșeli am făcut, nu ne-am ferit,
Așteptai să greșesc cum ți-ai închipuit,
Dar nu eu am renunțat,
Tu ai vrut o pauză defapt,
Nu știai ce simți pentru mine,
Așa că m-ai lăsat să plâng după tine,
Ca un prost ce am fost,
Totul nu avea vreun rost,
Mi-am dat seama cam târziu,
Dragostea nu mă menține viu,
Fac multe într-un timp scurt,
De sentimente eu m-am rupt,
Încă o dau pe foi cu inima,
Scrisul ce-mi arată și rima,
Îmi arată toate slăbiciunile,
Cum trec toate zilele,
Hai lasă trecutul în viitor,
Lasă-mă să-mi fie dor