Glasul din inimă

14 2 1
                                        

13 Iunie 2016

Sunt gelos pe stropii care îți ating pielea,
Sunt gelos pe soarele care îți aduce lumina,
Sunt gelos pe faptul că ești bine fără mine,
Sunt gelos pe oricine care vorbește cu tine,

Și această gelozie nu e obsesie,
Dar aș vrea să te aud, poate ies din depresie,
Și tot ce scriu aici, sunt lacrimi ce au luat formă de cuvinte,
Tot ce scriu aici, sunt rânduri din inimă, simte,

Simte cum eu încet mă frâng după mirosul tău de iarnă,
Cum eu încet mă refugiez în fiecare toamnă,
Simte, dar simte-mă pe mine când îți spun,
Ești tot ce ar avea în viața lui un băiat, tot ce ar avea mai bun,

Sunt gelos pe cei din jurul tău, că nu te prețuiesc cum meriți,
Tu ai reușit viața în viață să-mi menții,
Doar tu ai reușit să mă faci să fiu artist,
Chiar de chestia asta înseamnă să fiu mereu trist,

Nu ți-am mai scris de câteva săptămâni, ascultă,
Te-am iubit, mereu te voi iubi mai mult și cu inima frântă,
N-am crezut că tu ai să fii soarele după atâtea ploi,
N-am crezut că tu vei fi persoana perfectă pentru a crea un noi,

N-am crezut, ce încă nu cred nici acum,
Că tu ai reușit să mă iubești, când în mine inima era scrum,
Ascultă, de citești aceste rânduri,
Ascultă-ți inima nu mai sta pe gânduri,

Că eu voi fi mereu aici pentru tine,
Voi fi chiar dacă rămân doar eu cu mine,
Într-o zi ai plecat ca o ploaie înghețată,
Dar te-ai întors într-o primăvară cu flori pictată,

Și te-aș picta, dar nu mă pricep,
Și te-aș scrie, ai fi un nou concept,
Un nou cult în poezia mea mizerabilă,
Tu prin frumusețea tai ai readuce-o la lumină,

Acum se lasă seara, e ora zece,
Mai ții minte când tu mi-ai dezghețat inima-mi rece?...

Poezii pentru eaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum