Inima face artă

38 6 4
                                    

28 August 2016

Inima mea e ceva foarte ciudat,
Mă doare de prea mult timp, oare am aflat?,
Că poate nu e din vina fetei, ci poate așa sunt,
Un om făcut din pământ,

Cu sufletul stau și vorbesc nopți întregi,
Spuneam că iubesc, dar ai ales să mă renegi,
Dar uite că a mai trecut un an, ciudat, nu?,
Că se fac aproape 3, nu pot fi altu',

Continui să scriu, că mi se întâmplă prea multe,
Sufletul vorbește, dar cine să-l asculte?,
Că nu e nimeni, iar dacă ar fi cineva,
Așa face orice să o păstrez, să fie doar a mea,

Vreau să fie pe placul inimii,
Vreau să scriem împreună poezii,
Vreau atât de multe, mă arunc înapoi,
Mă întorc unde am fost până acum, în noroi,

Moartea mea, îmi va fi liniște și scăpare,
De voi muri curând, nu va fi o simplă întâmplare,
Am nevoie de iubire, dar ai plecat acum mult timp,
Am nevoie de iubire, așa am să mă schimb,
Am nevoie de iubire, nu mult cer,
Am nevoie de iubire, ea fiindu-mi înger,

Am să te iubesc și rănit cum sunt,
Chiar de timpul a dat cu mine de pământ,
Am nevoie de răbdare și o mare de zâmbete,
Inima mea, diferită de altele,

Inima mea a fost a muzei mele până acum,
Din consistența ce era în mine, nu mai e nimic bun,
Aș vrea să ofer inima cuiva,
Dar știu că sunt murdar și nu-i trebuie la nimenia...

Poezii pentru eaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum