Poezii pentru ea

Plouă

21 Decembrie 2016

Înotând prin nonvalori și covingeri fără pic de adevăr,
Aleg să îmi dau două pălmi în trecut, că am fost stricat ca un măr,
Am fost cum nu era cazul să fiu,
Eram plin de iubire, acum cu sufletul pustiu,

Poate încă mă mai doare, nici nu mai știu,
Dar știu că fără ea, e și a fost pustiu,
Tot aștept să apun odată,
Dar se pare că voi mai iubi încă o dată,
Voi mai iubi ce încă iubesc și acum,
Voi mai iubi muza din scris, prin praf și fum,

Iubirea vine din dragoste de sine am auzit,
De aia nu am iubire, că nu mă iubesc cum sunt iubit,
Ce zic eu de iubire, să vorbim de credință,
Fiecare om are patos pentru ceva, fie că e sau nu ființă,

Eu m-am pierdut prin gunoaie pe drumul ce îl am de parcurs,
M-am împiedicat de iubire, de ură răpus,
Alerg spre noi orizonturi vaste,
Acum merg cu capul plecat, nu mă mai uit spre astre,

Am fost motivat să trăiesc prin iubire,
Motivația mi-a dispărut după despărțire,
Acum trăiesc din amintiri,
Un poet retras din mulțimea de priviri,
Am privit-o în ochi adânc, îmi inspira iubire,
Am strâns-o tare la piept, râmâne o amintire,

Știu, că știi, că eu știam,
Știu că mă iubești, că eu iubeam și ne iubeam,
O ramă aruncată plânge după noi,
Că am iubit din inima inundată de ploi,

Plouă... Nu ești aici să mă săruți, nu ești iubire,
Plouă acum tare... N-am vrut să fii o amintire