Poezii pentru ea

Poate eu, poate tu...

12 August 2015

Singur trist colind parcuri,
Ascult muzică și ce scriu printre rânduri,
Îmi ascult inima când scriu,
Deși uneori mai bine n-o ascult, de ea să nu știu,
Am rupt atâtea file,
Am plâns atâtea zile,
Dar tot timpul e la fel,
Tot timpul îmi zic că, mă schimb, îmi fac un țel,
Dar niciodată nu pun în practică,
Oamenii mereu rău de mine or să zică,

Dar mă alin acum cu rimele aștea care se repetă,
Odată inima mi-a fost atât de completă,
Eu m-am născut întreg, nu am nevoie de o jumătate,
Eu și de sunt trist, așa îmi e inima tot timpul aproape,
Curând voi face altceva,
Poate apare cineva,

Poate, dar oricum nu mai sper,
Nici nu mai privesc spre cer,
Sunt prea murdar,
Tot ce fac nu e curat, mă chinui în zadar,
Inima bate, vântul bate,
Oare cine va mai muri la noapte?,
Poate eu, poate tu, nu se știe,
Și dacă mor, măcar inima ți-am dat-o ție,

M-aș bucura de viață, dar nu-mi stă în fire,
Oricum știu cum e să simți, fericire, împlinire și iubire,
Știu multe, deși sunt doar un puști,
Maturizat la 12 ani, am uitat cum e să iubești,
Am trecut prin multe, pe la 15 m-am vindecat,
După pe ea am întâlnit-o și nici acum de ea nu am uitat,
Sunt ciudat, am crezut că e a mea,
Dar oricum va fi odată o persoană, dar nu ca ea,

De multe ori m-am consumat a proasta,
Mereu am zis că ajunge, schimb povestea,
Dar inima mi-a zis să stau, am ascultat-o,
Nu pot să exprim cât de mult pe ea am iubit-o,
Nu cred că ai uitat, sau poate ai făcut-o,
Îmi pare rău pentru tot răul, adio iubito