Tablou

20 5 0
                                    

13 August 2015

Ascult piese triste,
Îmi amintesc iar de vise,
Care ne descriau pe noi,
Acum tu și eu, un război,
Între suflete reci mă simt singur,
Am vrut să iubesc, nu să par vreun dur,
Acum iau chipul tău să-l pictez în tablou,
Aș vrea să vezi că, bun se poate face orice rău,
Sunt prea sincer, de aia n-am pe nimeni,
Sinceritatea doare la oameni,

Inima, nu mai știu pentru ce să o folosesc,
Mă simt straniu, nu mai zâmbesc,
Rime scrise pe foi,
Povești despre amândoi,
Mi-am pierdut răbdarea să îmi aștept aleasa,
Mai bine singur, moarte-mi fiind mireasa,
Nu mă plâng, durerea nu o mai simt,
N-are rost să zic că nu-mi pasă, de ce să mint,

Ș-așa mi-e greu să rezist,
E nașpa ca tot timpu' să fii trist,
Să nu faci oamenii să zâmbească,
Să nu îi lași în ochi să te privească,
Uneori caut doar niște vorbe,
Știu că, iubirea are nevoie de probe,
Am avut o lume, un univers,
Mă gândeam la ea și scriam fiecare vers,

Timpul, el m-a încurcat,
Am zis că, de acum mă ofer complet, dar ai plecat,
Nu am încredere nici în mine,
De ce aș avea în tine, spune străine,
Scriu ca să îmi calmez filmele,
Scriu ca să fac rime, ajut oamenii cu ele,
Nu ajunge ce scriu de fiecare dată,
Vreau să am zile bune alături de o fată,
Vreau să pot iubi cum simt,
Nu vreau să sufere sau să o mint

Poezii pentru eaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum