Privește înainte

15 2 5
                                    

11 Februarie 2016

E târziu, imediat ies zorii,
Mai știi, când noi doi eram peste toți norii,
Eram doi, un colț de rai,
Acum nu te mai am, nu mă mai ai,

E păcat că totul s-a năruit,
Speram să fiu cu tine mereu fericit,
Dar m-am înșelat, defapt timpul a făcut-o,
Că mi te-a luat din brațe, iubito,
Acum suntem pe conturi proprii,
Eu nu am inimă în piept, că tu o deții,

Defapt asta vreau să cred, dar poate ai aruncat-o,
Poate ai uitat de tot ce a fost, când inima mi-ai privit-o,
Sper, că altceva nu pot face,
Sunt un nimeni ce cu răul are de-aface,
Lumea mea încet se dărâmă că nu ești aici,
În lumea mea nu mai am frici, doar cicatrici,

Ce contează când iubești și ești rănit?,
Contează să vezi că există un nou răsărit,
Nu-ți pierde speranța în tine sweety,
Mereu la tine mă voi gândi,
Chiar de am fost cu am fost,
Iartă, eram un copil prost,

Vezi, m-am schimbat,
Băiatul tău dezorientat s-a maturizat,
Sper să îți spună și păsările în a lor cânt,
Cât te-am iubit eu de mult,
Sper ca vântul să-ți aducă ale mele șoapte,
Că te-am iubit chiar de erai departe,
Sper ca zorii fiecărei dimineți,
Să îți mai aducă aminte de mine și de ceea ce ai avut să înveți,

Din această relație, care a fost pentru mine cam totul,
Sper de mine să nu-ți aducă aminte nici trecutul,
Știu, sunt doar o pată neagră pe cerul tău senin,
Eram sincer, pur, doar un copil,
Că am făcut alegeri care nu au fost bune, e adevărat,
Că mereu am sperat și-am așteptat,

Că poate totul e un vis urât,
Sweety te-am iubit mereu la fel de mult,
Ce pun eu aici, sunt doar niște cuvinte,
Tu de ai fost rănit, privește înainte

Poezii pentru eaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum