Aripi frânte

31 1 0
                                    

Am vrut să zbor, dar am aripile frânte,
Am vrut să trec mai departe, dar m-am lovit suflete uitate,
Am vrut să descopăr irealalul,
Dar nici nu simt cum îmi bate pulsul,
Simt doar că mă înalț deasupra tuturor,
Am viziuni cum îmi va fi după ce mor,
Mă pierd în acest năucitor prezent,
Sunt mai aproape de trecut și-n viitor's absent,
Vreau tot timpu' să fac bine,
Dar mă duc în jos că nu dau de tine,
Scriu ca un artist în noapte,
Scriu de când ți-am scris cu dragoste,
Ți-am scris din suflet, m-am dedicat prea mult,
Nu-mi spune ce-am greșit că te-am dat pe mut,
Trăiesc în beci înconjurat de vise ucise,
Și stau cu becul închis să nu-mi văd ale mele vise,
Ți-am zis să mă iei de mână când groapa-mi caut,
Tu-mi dai speranțe când inima e out,
Nu asculta de ei, vreau să-mi simți ale mele idei,
Vreau să te simt o viață,
Tu cu mine prin orice circumstanță,
Privește cu mine viitorul din fața ta,
Te vreau pe tine și nimic altceva,
Te caut scump luceafăr pe cerul înnorat,
Vreau ca tu să mă iubești cu adevărat,
Iubește-mă și-ți dau totul,
Noi doi ne găsim oricând rostul,
Știi că ești ce nu credeam că vei deveni,
Inima doar pe tine te-ar vedea, la tine ar veni,
Dar scriu din nou de fata ce nu există,
Inima cedează aici, nu mai rezistă

Poezii pentru eaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum