Înconjurat de străini

16 3 0
                                        

2 Decembrie 2015

E iarnă, dar nu cad fulgi din cer,
Poate fi și soare, eu nu mai sper,
Mi-am pierdut rațiunea în drum spre iubire,
Trecutul mereu va fi o amintire,

Am trecutul în spate, viitorul departe,
Fiecare iubește, dar nu pe jumătate,
Nu poți iubi rănit fiind mereu,
Fiecare are de parcurs un traseu,

E greu timpul bătrân ce ne are în apartenență,
Iubirea e călăuză și dependență,
Am fost dependent de tine, noi,
Ne certam, dar ne împăcam înapoi,

Am zis multe, am făcut și promisiuni,
Dragostea are ale sale cununi,
Încojurat de străini ce sunt pe drumul meu,
Spuneai că mă susții pe mine mereu,

A trecut poate un an, nu mai număr zilele,
Știai că te iubesc mai mult ca toate stelele,
Care erau deasupra noastră, ne vegheau,
Am vrut multe atunci, să am ce alții n-aveau,

Nu vorbesc de bani, lasă-i deoparte,
Nu am nevoi materiale, doar de-o jumătate,
Pe care să o pot iubi, să îmi revin,
Să trec peste toate clipele cu venin,

Te-am avut în inimă, acolo mereu ai fost,
Erai fata care era al meu rost,
Poet fiind, rup mereu din mine,
Poate voi ajuta pe cineva, să se simtă bine

Poezii pentru eaPovești de care să fii obsedat. Descoperă acum