Hidden Truth || Niall Horan F.F.

Chapter 68

Atmosfera este una sufocantă, apăsătoare și simt că dacă vom mai sta așa, uitându-ne unii la alții voi ceda psihic. Niall a rămas nemișcat și mă privește cu niște ochi mari, gânditori, iar în tot acest timp de când le-am auzit conversația el a deschis gura de câteva ori, fără însă să nu iasă niciun cuvânt. Inima îmi bate cu putere și sângele îmi pulsează în vene și încă îmi este greu să procesez nenorocitele de lucruri care tocmai s-au întâmplat în ultimele minute.

În primul rând e vorba despre faptul că propriul meu tată a înșelat-o pe mama, dar lucrul care mă seacă cel mai tare sunt acele poze de pe birou și faptul că Lily a refuzat să îmi spună acest lucru, plănuind astfel pe la spatele meu călătoria care se presupunea a fi plănuită de Niall. Mă simt ca și cum cineva mi-ar fi introdus un cuțit în piept și l-ar fi răsucit doar la gândul că întreaga călătorie a fost o minciună de acoperire, a fost nimic mai mult sau mai puțin un fel de diversiune a ceea ce voia mama să facă cu adevărat.

“ Haideți, vorbiți acum, continuați-vă ideea! „  exclam ironică și îmi trec mâna prin păr, dându-l pe spate în semn de nervozitate.

“ Jessica, pot explica totul, jur că nu totul e precum pare. “  o aud pe mama rostind, păstrându-și calmul.

Îi arunc o privire rece și pătrunzătoare fără să am însă intenția de a face acest lucru; poate sunt prea dură cu ea, poate exagerez așa cum obișnuiam să o fac înainte dar m-am săturat, m-am săturat până în capul oaselor ca toți cei din jurul eu să se comporte cu mine de parcă aș fii un nimeni, de parcă nu aș fii suficient de bună să aflu toate aceste secrete.

“ Nu vreau să vorbesc cu tine momentan, nici măcar...nici măcar nu îmi vine să cred cât de jos ai putut să ajungi, angajând pe cineva să îl urmărească pe tata. Și am sentimentul că nu asta este toată povestea.“ îi răspund aruncându-mi mâinile în aer, bătând nervos în același timp cu talpa piciorului în podea.

„ Nu îndrăzni să vorbești cu mine așa, Jessica. Știu că ești nervoasă și poate de aceea folosești toate cuvintele astea dure dar sunt mama ta și îți cer să mă respecți. “

“  Scutește-mă. “  scuip și îi fac semn lui Niall că vreau să vorbim.

Acesta privește dezorientat, întâi spre mine apoi spre mama și este parcă pierdut, punându-l în situația de a nu știi ce să facă. Se scuză într-un final și pleacă de lângă Lily, urmându-mă pe scări până în camera mea fără să spună nimic, suflând greu.

“ Știu că ești supărată, la dracu, ai tot dreptul să fii supărată dar chiar nu e atât de rău, Jess... Știu că sunt un idiot și nu ar fii trebuit să ascund toată încurcătura asta de tine dar mama ta m-a făcut să promit că nu îți voi spune deocamdată nimic... „ spune fără să respire după ce intrăm amândoi în camera mea, închizând ușa în urma sa.

Nu îi răspund pentru moment, încercând să îmi adun gândurile de pe podea, locul în care sunt momentan. Blondul mă privește lung, având o expresie serioasă și secunde după se apropie de mine, încercând să mă ia în brațe. Dar fără să îmi dau seama îmi plasez mâinile pe pieptul său, împingându-l, iar acesta mă privește imediat dezorientat de parcă nu ar știi sau înțelege ce se întâmplă.

“ Deci toată călătoria noastră a fost o minciună, așa-i? Toate momentele petrecute împreună, toate promisiunile, până și faptul că mi-ai luat virginitatea a fost o minciună, nu, Niall?! Toate astea doar pentru a o lăsa pe mama singură să ia fel și fel de decizii nenorocite, să acționeze de capul ei, fără ca eu să fiu prin preajmă și să îi stric planurile nu-i așa? “ îmi ridic tonul vocii și fac un pas mai în față, privindu-l adânc în ochi.