Chapter 79

7.7K 352 40
                                    

Timpul trece atât de greu, încât parcă s-ar fi oprit în loc, parcă ar fii împotriva mea și m-ar obliga să retrăiesc evenimentele anterioare din nou, și din nou, și din nou, la nesfârșit, simțind durerea ce a apărut înăuntrul meu ca un cuțit ce se întoarce într-o rană deschisă.

Nu am nici cea mai mică idee de cât timp stau pe podeaua rece, lipită cu spatele de zid dar în momentul ăsta nu știu ce altceva aș putea face, nu am nici cea mai mică idee, gândurile fiind atât de încâlcite în mintea mea încât nici măcar nu mai am putere sa le limpezesc, să le pun într-o ordine normală. Lacrimile continuă să cadă pe obrajii mei îmbujorați până când am impresia că sunt secată de ele, simțindu-mi gura uscată și urechile vâjâind puternic, în același timp singura imagine pe care o pot vedea în fața mea este cea a lui Niall, văzând în repetate rânduri momentul în care el țipă la mine și mă trântește de perete fără să stea pe gânduri, fără să mă privească în ochi, fără să îi pese dacă m-a rănit sau nu. Nu îmi pot scoate din minte privirea sa plină de dispreț și indiferență și pe moment toate sentimentele mele se amplifică considerabil, gândindu-mă că tot ceea ce s-a întâmplat a fost doar din vina mea.

Am stricat totul, am stricat tot ce am reușit să construim până acum, am ruinat relația noastră și probabil și sentimentele lui pentru mine doar printr-o nenorocită de greșeală pe care nici măcar nu mi-o pot aminti, tot restul serii fiind într-un val de ceață dens, greșeală care probabil mă va urmări tot restul vieții.

Oftez adânc și îmi ridic capul din palme, văzând că nu mai trece nimeni pe holul ăsta nenorocit. Încerc să mă ridic și mă sprijin câteva secunde de o măsuță de pe hol, lăsându-mi astfel toată greutatea să cadă pe ea până reușesc să îmi las toată greutatea pe picioare. Simt deodată cum pereții acestui hol îngust sunt pe cale să se apropie amenințător și să mă prindă între ei, chiar dacă este doar o iluzie. Simt că mă sufoc și trebuie să ies cât mai repede de aici, fără să știu însă unde voi merge, ce ar trebui să fac, de asemenea câtă lume mai e jos și câți dintre ei știu ceea ce s-a întâmplat defapt la etaj. Mă îndrept cu pași mărunți către capătul scărilor, timp în care îmi îndepărtez machiajul șters cu câteva șervețele umede. Nici măcar nu îmi pasă cât de urât arăt în momentul de față, tot ce vreau e să ies dracului de aici și să încerc să rezolv cumva lucrurile cu Niall, chiar dacă știu că nu o să vrea să mă asculte.

“ Jess? “ aud o voce destul de pițigăiată și mă întorc încet, lăsând capul în pământ nu înainte să o văd pe Caroline, puțin mai departe de aceasta fiind și Harry care refuză însă să mă privească în ochi, lucru de care nici măcar nu îl învinovățesc.

Trec câteva momente bune într-o tăcere deplină, auzindu-se pe fundal muzica surdă care nu mai răsună atât de tare ca la începutul petrecerii și câteva cupluri care se pregătesc să plece, plecând fără măcar să îl anunțe pe Louis care se pare că e de negăsit. Îmi fac curaj în cele din urmă și îmi ridic capul din pământ, privirea mea întâlnindu-se cu privirea acesteia, păstrându-se expresia facială cât se poate de neutră.

“ Te rog spune-mi că tot ceea ce am auzit e o minciună, refuz să cred că…” rostește aceasta păstrându-și poziția inițială, având mâinile în sân și o urmă de îngrijorare imensă pe față.

„ Nu îmi pot aminti nimic, nici măcar nu știu ce a fost în capul meu...” șoptesc înfundat și îmi mușc limba pentru a nu începe să plâng din nou, conștientizând în acest moment că mi-am pierdut atât persoana pe care o iubesc, cât și toți prietenii mei.

“ În seara asta aveam de gând să îmi cer scuze pentru comportamentul meu față de tine, Jessica, pentru că tu și Niall chiar păreați să vă înțelegeți și eram dispus să renunț la toată ura mea față de el. Dar să te culci cu cel mai bun prieten al meu?! Se pare acum că toată ura asta se îndreaptă spre tine, săracul de el nu a avut nicio vină în toate astea. “ pufnește Harry dintr-o dată, apropiindu-se legănat de noi, ochii săi verzi ca smaraldul privindu-mă pătrunzător, ca și cum ar trece prin mine.

Hidden Truth || Niall Horan F.F.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum