Hidden Truth || Niall Horan F.F.

Chapter 38

George dă subtil din cap, încercând să nu se exteriorizeze pe deplin. Știu că se bucură că l-am întrebat acest lucru, știu că încă prezintă o anumită simpatie pentru mine. Și sincer nu îmi pasă, în momentul acesta vreau doar să uit de Niall, vreau doar să am pe cineva alături de mine…ca un sprijin.

“ Mersi. “ șoptesc încercând să schițez un zâmbet fals. George îmi zâmbește și își ațintește din nou privirea la drum, bătând ușor cu degetele în volan ritmul melodiei ce tocmai rulează la radio.

Timpul trece mai repede decât mă așteptam iar mașina se oprește brusc, semn că am ajuns la destinație. Cobor din mașină, urmată de George, iar vântul îmi ciufulește părul și mă face să simt fiori reci pe șira spinării. Mă uit la ceas și observ că este puțin trecut de miezul nopții.

“ Deci…aici locuiești? “ îl întreb în timp ce pașim înăuntrul apartamentului său, care se află la etajul al doilea.

“ Mhm. Nu e cine știe ce, părinții mei muncesc din greu pentru a mă ține aici. “

“ Glumești? Mi se pare perfect. “ spun în timp ce scanez cu privirea încăperile. Și așa și e, adică apartementul său este unul simplu, dar cu câteva elemente esențiale care îi dau un aspect vechi, dar totuși sofisticat. 

“ Deci…ce s-a întâmplat defapt? Mă refer la tine și la Niall...păreați destul de tensionați...” întreabă din senin, puțin timid. Știam că mă va întreba din nou asta și... într-un fel mă simt prost că am vrut să vin la el. Nu trebuia să fac asta încă de la bun început, trebuia doar să stau departe de probleme... 

“ Ai cumva ceva de băut? “ îl întreb, igorându-i întrebarea de mai devreme. Știu că ar trebui să îi spun, mă simt și puțin datoare față de el. Dar îmi trebuie un avânt, îmi trebuie puțin curaj pentru a face asta și nu văd nimic mai potrivit decât puțin alcool. Până la urmă, ce rău se poate întâmpla?

“ Vrei să îți fac un ceai? “

“ Mă refeream la alcool, bere, orice. “

“ Oh. Așteaptă puțin. “ zice și iese din camera sa. Mă așez în mijlocul patului, încrucișându-mi picioarele. Îmi sprijin capul în palme și oftez adânc, amintirile de mai devreme legate de Niall fiind încă prezente în mintea mea. Cel mai mult mă deranjează faptul că nu pot scăpa de ele, e ca și cum m-ar bântui peste tot..

“ Am găsit bere, sunt ultimele două sticle. “ spune intrând în cameră.

Îmi înmânează una dintre sticle și îmi lipesc imediat buzele de gura acesteia. Iau câteva înghițituri, simțind cum lichidul îmi arde stomacul dar în același timp îmi încălezște corpul, dându-mi o stare ciudată. Continui să beau din sticlă fără să spun nimic, ignorându-i avertizările lui George. O termin în acest fel în nu mai puțin de cinci minute, timp în care deja capul începe să îmi amețească.

„ Deci tu nu ești de aici? “ îl întreb, curioasă. Știu că îl cunosc pe George de ceva mai mult timp, dar niciodată nu am fost așa apropiați. Cel puțin, din partea mea, nu știu aproape nimic despre el doar decât că este la facultate și este prieten cu Harry, Zayn, Jaymi...

“ Eu și familia mea suntem dintr-un sat puțin mai îndepărtat de aici, dar cum ei sunt nevoiți să călătorească prin toată Europa în legătură cu serviciul, mi-au închiriat apartamentul ăsta încă de când am intrat la facultate… “

“ Oh, nu am știut...”

“ Nici nu aveai de unde. “ spune zâmbind. 

„ În ce an ești? “