DAR NOI

Capitolul 13

Mă îndrept spre bucătârie dezamăgită de faptul că Andrew va veni prima data la mine, cu Ethan în preajmă, ceea ce mă va neliniștii teribil. Trag aer în piept și apăs pe butonul de apelare.

"Alo, Andrew?".

"Da, Joe? Nu mai poți veni?" Era mai bine dacă era așa.

"Nu, nu e asta. Vino la mine, vrea să te cunoască bunicul." Ce ciudat mă simt.

"Să mă cunoască?".

"Da. Avem un musfir și nu a vrut să plec deoarece crede că e rușinos, așa că te-a chemat la noi.".

"Bine, doar trimite-mi adresa și ajung cât ai clipii. Vrei ceva de la StarBucks?".

"Nu, doar vino." Spun și îmi închide. Mă îndrept spre sufragerie unde erau aceștia doi, iar după văzutele mele se înțelegeau destul de bine.

"Deci vine iubitul tău?" Mă întreabă Ethan, acesta fiind întins pe canapea.

"Andrew? Da, vine." El își dă ochii peste cap.

"Îi e foame? Vrea să mănance?" Întreabă bunicul.

"Nu, va veni și ne vom duce în camera mea." Ethan se abține din a nu zâmbii. Probabil se abține pentru că bunicul e în preajmă, că altfel era normal să comenteze.

"De ce, draga mea? Stăm toți la masă și ne cunoaștem mai bine, nu?" Nu știu ce să îi zic, nu vreau să-l supăr și să îi zic că nu-l mai suport pe Ethan in preajma mea.

"Bine. Facem cum vrei tu, bunicule." Îi zâmbesc iar acesta îmi întoarce gestul.

După ceva timp, se aude soneria ușii, iar bunicul se grăbește să deschidă înaintea mea.

"Bună ziua!" Îl aud pe Andrew din pragul ușii, și mă îndrept spre el.

"Bună, Andrew. Intră!" Spun și îl iau în brațe. Arăta că are emoții și i-am făcut semn din ochii pentru a se calma. E mult prea stresat.

"Bună, Andrew!" Spune și bunicu, luându-l și el la rândul lui pe Andrew în brațe.

Toți trei ne uităm la Ethan care în continuare stătea pe canapea, nebăgându-ne în seamă pe niciunul.

"Salut frate!" Se îndreptă Andrew spre Ethan, întinzându-i mâna.

"Salut." Îi răspunde înapoi Ethan, ridicându-se de pe canapea și îndreptându-se spre bucătărie.

Bunicul îl bate pe umăr pe Andrew și mergem împreună către bucătărie. Presimt că ceva se va întâmpla dar, să sperăm că nu.

"Vrei ceva să mănânci?" Îl întrebă bunicul pe Andrew după ce ne-am așezat toți.

"Nu, mulțumesc!" Spune Andrew iar Ethan pare amuzat de situație. Sigur are ceva de spus și ține în el.

"Ești mereu așa de respectos?" Îl întreabă Ethan pe Andrew. Regret ce am zis. Ethan niciodată nu se abține când are ceva de spus.

"Da, cu cei care mă respectă înapoi." Îi răspunde Andrew.

"Respectul se câștigă cu un motiv, tu ce motiv ai?" Se uită Ethan la el serios, iar Andrew se uită la mine cu o sprânceană ridicată.

"Păi, pentru că eu vă respect pe voi." Ethan îi zâmbește, desigur sarcastic.

"Tocmai ai spus înainte că ești respectos doar cu cei care te respectă." Andrew se schimbă la față iar bunicul nu știa dacă să se bage sau nu între ei. Ce naiba l-a apucat pe Ethan?

"Vrei să zici că nu mă respecți?".

"Am de ce?" Îi răspunde Ethan cu o față neutră.

"Nici nu ne cunoaștem.".

"Tocmai, îmi urmez instinctele în legătură cu tine iar acestea îmi spun că ești un papă lapte și un fals, iar instinctele mele nu mint niciodată." Se întinde Ethan după un pahar de apă și ia o gură. Eu mă întorc cu fața la el și îi fac semn din ochii să termine. Ce naiba l-a apucat de se i-a de băiatul ăsta? Nu i-a făcut nimic, ba chiar a încercat să fie prietenos cu el.

"Îmi pare rău, dar nu eu nu sunt așa.".

"Într-adevăr! Ești un foarte tare băiat care duce fete la produs. Să ghicesc, urmează Joeline?" Ethan era cât se poate de calm, dar Andrew se făcea din ce în ce mai roșu. Ce naiba tot spune Ethan?

"Poftim? Cred că mă confuzi." Spune Andrew zâmbindu-i lui Ethan, iar acesta începe să râdă.

"Mi-ai fost cel mai bun prieten 3 ani, eu nu prea aș zice asta în locul tău." Poftim? Andrew făcu ochii mari în timp ce se uita la mine.

"Ești sigur că nu ai consumat ceva? Ai ochii destul de roșii.".

"Consumat?" Ethan începe să râdă nervos, "La dracu' Andrew! Nu mă fă să-ți sparg moaca aia de milog!" Ethan îl ia de gulăr pe Andrew iar acesta nu are nicio reacție.

"Băieți, gata, vă rog!" Le zic eu, încercând să îi calmez. Nu înțeleg de ce bunicul nu are nicio reacție.

"Joeline, nu te băga! Băiatul ăsta ar fii în stare să dea în tine." Spune Andrew iar Ethan îi dădu un pumn, acesta lovindu-se de frigider.

"Ethan, trezește-te!" Îi spun eu iar el se oprește din a-l pumnuii pe Andrew când aude cuvintele mele. Acesta vine către mine calm dar în același timp nervos.

"Să mă trezesc? Eu? Tu ești cea care a adus în casa ta un traficant de fete!" Zbiară la mine.

"Nu e un traficant de fete! E amicul meu pe care-l cunosc de doi ani, ar fii avut atâtea ocazii să mă fure și să mă ducă nu știu eu unde, dar n-a făcut-o! De ce? Pentru că nu e! Faci așa pentru că..la naiba! Nu știu de ce! Ce e în capul tău! Dar, nu încerca să-mi iei singurul prieten de lângă mine, altfel.." Mă întrerupe Ethan.

"Altfel ce?" Habar nu am.

"Altfel..odihnește-te Ethan, vorbim când ești treaz!" Spun iar el închide ochii.

"Altfel ce, Joeline?" Mă întreabă calm. Mă uit în ochii lui pentru prima dată, și văd dezamăgire, dar merită tot ce se întâmplă. Sigur încearcă să-mi îndepărteze prietenul doar ca să poată râdă de mine.

"Nu te gândi că l-am luat la bătaie că aveam intenția să te apăr pe tine, l-am luat pentru că și-a meritat pumnul ăsta de mult, și aveam ocazia perfectă pentru a-il ștampila pe față." Spune Ethan înainte ca eu să-i răspund iar apoi pleacă spre ieșire iar bunicul se duce după el.

"Stai, fiule! Nu pleca, stai să vorbim!" Îl strigă bunicul repezindu-se spre el. Nu înțeleg ce face bunicul, el trebuie să fie cu mine, să-l ajute pe Andrew pentru că l-a rănit și sângerează, dar el pleacă după Ethan.

"Andrew, ești bine?" Mă repezesc la el, acesta stând pe jos, întins, cu mâna la ureche și nas.

"Da, doar, cheamă-mi te rog un taxi să plec acasă." I-aș fii oferit să nu plece și să stea la noi în seara asta, dar e clar că bunicului nu-i va convine.

"Acum." Mă repezesc la telefon.

"Crezi că bunicul tău nu mă place?" Categoric nu te place..

"Ba da! Normal! Ești un băiat respectos, frumos și deștept, doar că de Ethan e mai atașat puțin." Nu cred că doar puțin, dar voi afla în seara asta.