Băiatul din vecini *

Capitolul 16

Ce suntem noi ? 

       Cele doua persoane din fața noastră încep să râdă necontrolat. Mă uit în direcția lor și simt cum pulsul începe să îmi crească rapid:

— Voi! Spun în timp ce le arunc cea mai urâtă privire. Ce naiba a fost în capul vostru ?! Vă spun eu... nu a fost și nu e nimic!

       Îl arunc o privire cu subînțeles prietenei mele, apoi ieșim amândouă din cameră lăsându-i pe cei doi să râdă în continuare. Aprind împreună cu Ali luminile, iar apoi coborâm în bucătărie. Ali se așează la masă, iar eu scot din frigider un suc natural.

—Am avut dreptate! Spun în timp ce umplu două pahare cu suc.

— Am să îi omor... trebuie să recunosc totuși că ne-au făcut-o bine de tot.

— Asta nu o să rămână așa...

— Scuipă tot! Îmi spune Ali, iar apoi începe să râdă.

       Mă așez lângă prietena mea, iar apoi îi şoptesc:

— Începem cu puțină indiferență... asta o să îi doară destul de tare, iar apoi ceva clasic. O să le plătesc asta cu vârf și îndesat.

—Rectificare... o să le plătim cu vârf și îndesat.

       Batem palma, iar apoi ne uităm una la alta cu subînțeles și zâmbind discret. Mă bucur că prietenia mea cu Ali a ajuns la un nivel în care ne înțelegem doar din priviri. Toată lumea are acel prieten care într-o mare măsură gândește la fel fiind suficientă doar o privire și un plan meschin și diabolic e deja pus la cale. Ei bine dragii mei, Ali a devenit una dintre cele mai apropiate persoana, mai bine spus a devenit sora mea... ceea ce e puțin ciudat ținând cont că îl place Eliot, dar asta e altă discuție... momentan de concentrăm pe un singur lucru... răzbunare!

       După cinci minute petrecute într-o liniște monumentală cei doi " prinți " își fac apariția vizibil amuzați.

—Deci dacă ați fi văzut ce fețe ați făcut când am deschis ușile... aia era fază de youtube.

— Și ţipătul... nu credeam că puteţi țipa atât de tare. Trebuie să recunoașteți... suntem maeştri! Spune Eliot în timp ce bate palma cu Adam.

       Deși îmi stăteau câteva cuvinte nu prea ortodoxe pe limbă, am înghițit în sec și m-am ridicat împreună cu buna mea prietenă având o singură direcție: camera mea. Am trecut pe lângă cei doi și am urcat scările cu cea mai mare indiferență posibilă. Am intrat în camera mea de unde am luat două borcănașe cu tempera specială pentru pictatul pereților. Am ieșit în cea mai mare liniște din cameră și am mers spre baia iubitului meu frate, în timp ce Ali a mers în baia pentru oaspeți.

        Dacă credeți că aveam de gând să facem baie vă cam înșelați. Am golit sticla cu șampon pe jumătate iar apoi am turnat peste ce a mai rămas tempera verde și albastră. Am amestecat bine conținutul și apoi am pornit spre camera mea în cea mai mare liniște. Am închis ușa, apoi am așteptat-o pe Ali să se întoarcă. 

        După ce prietena mea mi s-a alăturat, am pornit partea a doua a planului. Am coborât înapoi în bucătărie, am luat paharele cu suc și ne-am îndreptat spre cei doi băieți care se pare că s-au apucat de un joc video. Ne-am dus în spatele lor și i-am bătut pe umăr. Cei doi băieți s-au întors imediat, iar ce-a urmat a fost o scenă desprinsă dintr-o dintr-un fil amuzant.

— Am uitat ceva.. am spus apoi m-am uitat spre prietena mea și i-am făcut cu ochiul și am turnat paharele direct în părul lor frumos aranjat.