Capitolul 35

22K 1.1K 205
                                    


Săruturi și nervi


~ Adam pov. ~

         Trei ciocănituri în ușă mă trezesc din somn și mă întorc enervat spre ușă. Eliot intră pe ușă ca o furtună și probabil dacă aș fi mai treaz i-ai spune două pentru că m-a trezit.

—Adam..

—Taci! Murmur și îi fac semn spre fata adormită din brațele mele.

         Îl văd aruncând o privire spre mine, iar apoi începe să rânjească ca un idiot.

— Sper că ai un motiv bun pentru care m-ai trezit.

—Aaa.. da. Voia Ali să vorbească cu tine... dar văd că nu mai e nevoie.

—Spune-i că ar face bine să mă evite în următoarele zile...

        Îmi văd prietenul dându-și ochii peste cap și încep să mă enervez. A desprins un obicei prost de la fete..

— I-ai spus? Mă întreabă cu o față serioasă de data asta.

—Ce? Întreb cu cea mai nevinovată față pe care o am.

         Eliot începe să râdă și îmi spune:

—Te-ai înmuiat frate.

— Cine vorbește.

        Râsul lui Eliot inundă din nou camera enervându-mă. I-au prima pernă pe care o găsesc și o arunc după el.

—Ieși afară!

— Bine, bine, calmează-te.

        Ușa camerei se închide, iar eu revin înapoi cu capul pe pernă. Kate e încolăcită în jurul meu și doarme cu capul pe pieptul meu. Gândul îmi fuge l-a ce s-a întâmplat aseară și acum e rândul meu să rânjesc ca un idiot. Îi las un mic pupic pe frunte, iar ea începe să se foiască. Deschide ochii încet, iar când își dă seama unde e se înroșește din nou. E atât de drăguță când face asta.

—Bună dimineața, frumoaso.

        Kate își ridică capul și mă privește pentru câteva secunde după care se ascunde din nou la pieptul meu. Murmură un " Neaţa ", iar eu încep să râd. Se trage din brațele mele și mă împinge în speranța de a scăpa. O prind chiar înainte să se ridice și o trag din nou în pat. Mă învârt cu ea în brațe până ajung de-a supra ei. Kate își acoperă fața cu palmele, iar eu încep din nou să râd.

— Unde crezi că fugi? O întreb imediat ce reușesc să îi feresc mâinile de pe față.

        Kate se înroșește și mai tare și nu reușește să facă altceva decât să mă facă să râd și mai tare.

—Nu mai râde de mine, murmură încet și încearcă să își acopere fața din nou.

—Ești așa drăguță când roșești, îi spun, iar apoi îmi lipesc buzele de ale ei.

         Îi dau drumul la mâini, iar Kate le așează în jurul gâtului meu. Când aerul devine o necesitate mă desprind din sărut, dar Kate mă trage înapoi. Rânjesc ca un idiot peste buzele ei, dar nu întrerup sărutul. Kate e cea care se retrage de data asta, iar eu îmi mut activitatea pe gâtul ei. Îi las câteva săruturi pe partea dreapta a gâtului, dar Kate nu mă lasă prea mult să îmi fac de cap pentru că mă trage din nou spre buzele sale. Îi las un sărut scurt, iar apoi îmi ridic capul pentru a o putea privi. Ne privim unul pe celălalt pentru câteva secunde, iar apoi îi spun:

Băiatul din vecini *Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum