Băiatul din vecini *

Capitolul 15

Ce facem acum?

        Privesc scena din fața mea mult mai amuzată decât ar trebui.

—Asta este pentru toate porcariile pe care le-ai făcut. Mai fă o dată ceva de genul acesta și îți promit că nu o să mai ai șanse să o vezi sau să vorbești vreodată cu ea.

— Chiar era nevoie să faci asta? Întrebarea îmi părăsește buzele într-o încercare patetică de a opri conversația înainte să degenereze.

        Kyle mă ignoră complet, dar face un pas în spate adresându-se din nou lui Adam.

—Asta și faptul că data viitoare nu o să mă mai dau la o parte.

         Se întoarce în direcția mea și îmi face cu ochiul înainte să dispară în mulțume și să mă lase din nou cu gura căscată. Mă înteb din nou de ce sunt prietenă cu el.

         Adam își întoarce privirea spre mine și încruntătura de pe fața lui mă face să zâmbesc din nou. Mă bucur oarecum că Kyle a obținut o reactie de la el.

— Ar trebui să îmi fac griji?

         Întrebarea e pronunțată mai mult în șoaptă și probabil nimănui în particular ținând cont că încă se uite în direcția în care a dispărut Kyle.

         Aleg să răspund cu un simplu nu chiar dacă întrebarea nu mi-a fost adresată mie în particular.

— Crede-mă când îți spun că nu vrei să știi.

           Adam se întoarce la mine cu o sprânceană ridicată făcându-mă să îmi dau ochii peste cap.

— Aș întreba-o pe Aly dacă aș fi în locul tău.

— Nu știu de ce nici măcar nu sunt surprins.

          Zâmbesc amuzată știind că are dreptate. Nici eu nu am fost surpinsă.

          Panica de mai devreme revine în forță în momentul în care realizez că nu mai este niciun obstacol între noi care să împiedice discuția pe care trebuie să o avem indiferent dacă îmi place sau nu. Încep să îmi frământ mâinile mutându-mi privirea în orice altă direcție decât în a lui.

—Kate...

          Realizez că a făcut un pas în față în momentul în care degetele sale îmi ating ușor obrazul făcându-mă să tresar. Privirea mi se întoarce involuntar și de data asta nu mai sunt surpinsă când realizez că este doar la câțiva centrimetri de mine.

          Oftez din nou când privirea îmi cade asupra buzei sale care a început să se unfle. Kyle chiar nu s-a jucat.

—Cred că ar trebui să pui ceva pe aia, e tot ce spun și fac un pas în spate.

          Mâna îi alunecă înapoi pe lângă corp, dar continuă să mă privească. Dezămăgirea i se citește pe față în momentul în care mă întorc și încep să mă îndrept spre bucătărie, dar nu face nimic mai mult decât să ofteze și să mă urmeze.

          Prind prima sticlă rece pe care o găsesc în frigider și îi fac sems spre ieșire. Continuă să mă privească cu o sprânceană ridicată, dar mă urmează fără alte comentarii. Eliot îmi face cu ochiul când trecem pe lângă el și mă rezum doar la îi arăta degetul mijlociul și a îmi da ochii peste cap. Adam începe să râdă în spatele meu, dar zâmbetul îi dispare de pe față când îl vede pe Kyle lângă fratele meu chiar dacă prietenul meu are același amuzament în privire ca și fratele meu. Îmi dau ochii peste cap din nou.