Kate era definiția perfectă a unei tocilare. Cărțile nu erau doar pasiunea ei, ci și singurele prietene adevărate. În paginile cărților și în lumea poveștilor, se simțea în siguranță... până când liniștea i-a fost zdruncinată de noii vecini.
Al...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
~ Ali pov. ~
Odată cu ultimele cuvinte rostite lacrimile încep să îmi inunde fața. Nu am crezut niciodată că așa o să se termine totul. Nu am crezut că o să se termina așa repede. Izbucnesc într-un plâns haotic și încerc cu ultimele puteri să mă ridic și să dispar cât mai repede înainte de a mă răzgândi.
Nu apuc să fac numai doi pași pentru că Încheietura îmi este prinsă și sunt trasă în brațele lui Eliot. Încerc să mă ridic și să mă îndepărtez cât mai repede de el.
— Eliot, nu-mi fă decizia și mai grea decât este deja, reușesc să murmur printre suspine.
Eliot refuză să îmi dea drumul, ba mai mult se încăpățânează și mă trage și mai mult în brațele sale.
—Ali nu mai vorbi prosti. Nu ai fost, nu ești și nu vei fi niciodată o opțiune. Nu aș îndrăzni să îți fac asta, să ne fac asta. Te iubesc prea mult ca să îmi pese de altceva. Dacă trebuie să renunț la facultatea aceea o să renunț. Nimic nu contează mai mult decât tine, poate doar Kate, dar acolo e vorba de familie. Nu fă o prostie pe care să o regreți. Nu mă pune în ipostaza asta. Nu e nimic de ales. Te vreau pe tine și numai pe tine. Dacă să merg acolo înseamnă să te pierd pe tine atunci dă-o naiba de universitate. Tu ești tot ceea ce îmi doresc și sunt sigur că orice altă universitate o să fie bună atât timp cât și tu ești în ea. Dacă tu ești fericită atunci sunt și eu!
Cuvintele lui Eliot îmi mângâie într-o care măsură sufletul, dar nu vreau să fiu motivul pentru care își ratează visul. Știu că nu sunt o opțiune pentru el și asta m-a determinat și mai mult să fac asta. Nu vreau să fiu motivul pentru care nu o să fie aproape de ceea ce au însemnat părinții lui. Atât timp cât el e fericit pentru mine e bine. Se spune că iubirea înseamnă sacrificiu. Dacă e nevoie să renunț la el pentru a putea să îl văd fericit atunci am să o fac. Fiecare cuvât rostit nu a făcut nimic mai mult decât să îmi îngreuneze decia și să facă ca un nou șir de lacrimi și suspine să apară.
—Nu Eliot! Decizia e finală... e mai bine așa!
—E mai bine pe naiba. Uită-te și tu la noi, la tine. Nu sunt pregătit să las tot ceea ce e între noi pentru o simplă idee tâmpită care a pornit doar dintr-un motiv și mai stupid. Nu vreau să te pierd Ali! Sunt dispus să întorc lumea cu susul în jos doar pentru tine. Ali, te rog, te rog nu ne face asta, nu-mi face asta, nu-ți face asta.
—Nnnu pot...
—La naiba Ali, ce s-a întâmplat? Ce ți-a venit așa de-o dată? Acum câteva minute erai fericită și zâmbeai. Spune-mi ce s-a întâmplat, doar spune-mi și o să rezolvăm totul, te rog...
Încerc să îmi șterg lacrimile cu dosul palmei înainte de a vorbi... sunt doar la un pas de a renunța...
—Eeu... euu... La naiba! Nu vreau să fiu motivul pentru care renunți la visul tău. Nu vreau să fiu motivul pentru care renunți la a fi aproape de ceea ce au însemnat părinții tăi, te iubesc prea mult ca să fac asta. Te rog Eliot...
